Cheile Bicazului

Ansamblu geomorfologic de mare spectaculozitate, in sectorul central-nordic al M-tilor Hasmas; vale foarte ingusta, cu pereti inalti (pana la 350 m), stanci izolate, cascade, guri de pestera, pe o lungime de 7 km, amonte de localitatea Bicaz-Chei.

Sectorul de la iesirea din statiunea Lacu Rosu pana la km 30 este mai larg, insa dominat de peretii calcarosi inalti de 200-300 m ai muntilor Suhardul Mic, Surducul si Piatra Altarului (Turnul Bardosului), care se inalta deasupra vaii cu cca 400 m.

Piatra Altarului

In sectorul mijlociu - cel mai spectaculos - numit Gatul Iadului , Cheile Mari ale Bicazului, albia Bicazului si soseaua sunt strajuite de pereti inalti de 300 m, adesea in surplomba.

Intrarea in sectorul mijlociu al cheilor dinspre Lacu Rosu

Exemplu de surplomba in peretele calcaros

Sectorul inferior, Cheile Mici ale Bicazului, este mai larg, cu versanti povarniti, dar bine impaduriti, in portiunea finala pe stanga sunt Peretii Munticelului si Cheile Sugaului, iar pe dreapta cariera de calcar Bicaz-Chei (peste 200 m inaltime). (dupa M Ielenicz, 2003, Romania-Enciclopedie Turistica)

Drumetie: Lacu Rosu-Cheile Bicazului

Harta traseu Lacu Rosu - Cheile Bicazului

Soseaua trece pe sub peretii care se inalta vertical ca niste zgarie nori , iar ici si colo se gasesc grupuri de mestesugari

Traseul de la Lacu Rosu spre Cheile Bicazului urmareste drumul national, si dureaza cca 2h.

Piatra Altarului

Lacu Rosu

Lacu Rosu este o mica statiune climaterica in M-tii Hasmas, la izvoarele Bicazului, pe malul Lacului Rosu, la alt. de 930-1100 m ; este punct de plecare in drumetii si pe trasee de alpinism in M-tii Suhard (1504 m), Ucigasul (1378 m), Surduc (1266 m) si in Cheile Bicazului.
Lacul este unul de baraj natural, format pe cursul superior al Bicazului, la alt. de 980 m, in urma naruirii unei mase de roci din versantul nord-vestic al Muntelui Ucigasu (Ghilgos) in vara anului 1837. Are o lungime de 1000 m, o adancime maxima de 12,5 m si se pastreaza inca resturi ale tulpinilor padurii de molid inundate. Pe el se poate practica agrement nautic, iar imprejurul lui este traseu marcat cu crucea rosie si care se parcurge in cca 1h.

Lacu Rosu

Harta traseului din jurul Lacului Rosu

Depresiunea Ciucului

Depresiunea Ciucului este axata pe cursul superior al Oltului, intre M-tii Ciucului si M-tii Harghitei. Depresiunea Ciucului este drenata de Olt si afluentii sai (Racu, Seghes, Beta, Pustnic, Cozmeni, Paraul Mare etc.), avand o suprafata de circa 300 kmp. Depresiunea comunica la nord cu cea a Giurgeului, prin pasul Sindominic, si la sud cu Depresiunea Sfintu Gheorghe, prin pasul Tusnad. Legaturile cu Moldova se realizeaza prin pasurile Ghimes si Uz, cu Depresiunile Casin si Targu- Secuiesc prin pasul Lazaresti, iar spre centrul Transilvaniei prin pasul Vlahita, din Muntii Harghitei. Depresiunea are o formă destul de neregulată deoarece cursul şerpuitor al Oltului se ghidează strâmt după masivul Munţilor Harghita, divizând astfel depresiunea în mod asimetric, lăsând o parte mult mai mare părţii estice. Aici se găsesc cele mai multe localităţi ale depresiunii.

Harta Baile Tusnad

Baile Tusnad si Varful Ciomatu Mare

Da-ţi click pe harti pentru mărire

Orasul - statiune Baile Tusnad

În cheile Oltului, la o altitudine de 650m, la poalele munţilor acoperiţi cu brazi se află Oraşul Băile Tuşnad. Localitatea situată în partea sudică a Depresiunii Ciucului, între munţii Harghita şi Bodoc. Pozitia in teritoriu ii confera un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi care fac ca statiunea sa dispuna de un bioclimat monta tonic, favorabil reconfortarii psihice.

Despre apele minerale din zona Tusnadului exista dovezi scrise inca din secolul al XVIII-lea, cand se mentioneaza existenta unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de catre localnicii satelor din apropiere. Denumita "Perla Ardealului", Tusnadul este una dintre cele mai frumoase asezari balneare din Romania, recomandata pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, urinare si ale sistemului nervos, datorita prezentei diverselor izvoare de ape minerale, mezotermale si mofete.

Lacul Ciucas

Cursul de apă principal al staţiunii este Oltul. Lacul Ciucaş din mijlocul staţiunii a fost creat în scopuri turistice folosindu-se apa acestui râu.

Vedeti si harta cu Baile Tusnad

Drumetie: Baile Tusnad - Stanca Soimilor

Vedere de la Stanca Soimilor spre Baile Tusnad

În Băile-Tuşnad, pe malul drept al Oltului este amplasat vârful de andezit, Stânca Şoimilor. Nu exista nici un turist care sa nu admire stanca ce se inalta pe malul drept al raului Olt. Cunoscuta ca cel mai faimos foisor din zona, Stanca Soimilor ofera o priveliste rara: statiunea Bailor Tusnad, crestele Ciumatului si ale Surducului, Lacul Ciucas, intregul defileu al Oltului.

Situata la o inaltime de 824 m, Stanca este accesibila urmand potecile ce pornesc din statiune si sunt marcate cu un triunghi rosu; traseul este de 1 1/2 h.

Vedeti Stanca Soimilor si Baile Tusnad pe harta

Lacul Sfanta Ana

Lacul Sfanta Ana

Lacul Sf. Ana este singurul lac din Europa Centrală aşezat într-un crater vulcanic care s-a păstrat intact. Constituie o raritate a naturii, fiind declarat rezervaţie naturală.
Este situat la 28 km de Băile Tuşnad, la o altitudine de 950 m, ocupând zona centrală a masivului vulcanic Ciomatu. Întrucât lacul Sf. Ana este alimentat exclusiv de precipitaţiile atmosferice (neavând izvoare) apa acestuia este deosebit de limpede, conţinutul de suspensii nedepăşind 0,002 grame la litru.

Lacul Sf. Ana

Lacul are un perimetru de 1737 m şi o formă aproape circulară. Axa mare, are lungimea de 620 m, iar axa mică perpendiculară pe axa mare are o lungime de 464m, adâncimea medie este de 4,2 m, iar adâncimea maximă de 7 metri.
Pe marginea lacului este o mica capela cu hramul Sf. Ana. Anual se tine hramul bisericesc pe 26 iulie.

Capela Sfanta Ana

Vedeti pe harta Lacul Sfanta Ana

Tinovul Mohos

Tinovul Mohos (adica "Lacul cu muschii") situat la o altitudine de 1050 m in craterul mai vechi al Masivului Ciomatu Mare, are o suprafata de patru ori mai mare ca al lacului Sf. Ana, 80 ha. Datorită existenţei aici a câtorva specii floristice rare turbaria este declarat monument al naturii. Tinovul Mohos adaposteste numeroase specii rare de tip relictar: trestia de camp, bumbacarita, rogozurile, rachita, roua cerului, etc. Peste 20 de specii si varietati de Sphagnum (muschi de turba).Turba are o grosime de 10 metri si un volum de cca. 3 milioane metri cubi. Tinovul este acoperit in mare parte de pinul silvestru, pe langa acesta fiind intalnite si alte specii ca mesteacanul pitic sau mesteacanul pufos.

Vedeti Tinovul Mohos pe harta

Statiunea Baile Balvanyos si Pestera Puturosu

Statiunea Baile Balvanyos de azi s-a format din contopirea a trei colonii de bãi care au functionat odinioarã. Cea mai veche este cea care se situeazã în pasul Balvanyos: Pucioasa din Turia (cuvantul "pucios" se referã la mirosul urãt al hidrogenului sulfurat), deoarece in pestera Pucioasa din Turia s-au acumulat gaze terapeutice, pe peretii sai se gãsesc picãturi de "vitriol" care au fost si sunt si azi folosite de oameni pentru tãmãduirea si vindecarea proprie.

Pestera Puturosu, cu emanatii de sulf

În coasta dealului Pucioasa se regasesc mai multe scorburi cu emanatii de gaze: pestera Ursului, pestera Timsos, de o proportie mai mare este pestera Gyilkos. În apropierea acestuia din urma se situeaza asa-zisul Madartemeto-Cimitirul Pasarilor. Aceasta nu este altceva decat o galerie a unei mine sulfurice care s-a surpat, si unde s-a acumulat bioxidul de carbon. Pasarile care au un zbor razant si care ajung sub nivelul gazului, cad moarte pe jos. Dar nu numai ele cad prada gazului, ci si mamifere mai mici, sau chiar si caprioare au fost gasite zacand aici.

Vedeti Pestera Puturosu pe harta

Vedeti si Baile Tusnad

Defileul Oltului

Defileul Oltului la Calimanesti-Caciulata

Oltul a reuşit să sape până la rădăcină, cea mai masivă şi mai înaltă parte a Carpaţilor Meridionali. Porţiunea din judeţul Vâlcea, suprapusă defileului este cea mai spectaculoasă, albia îngustă a Oltului fiind străjuită de colţii prăpăstioşi ai Muntelui Cozia (la est) si Culmea Căpăţânii (la vest). Staţiuni balneoclimaterice se găsesc aproape la ieşirea Oltului din defileu: Calimanesti si Caciulata.

Harta Caciulata

Calimanesti-Caciulata

Vedere de la capatul nordic al statiunii Caciulata spre defileul Oltului

Calimanesti este un oras situat in partea central-sudica a Romaniei, pe malul drept al Oltului, la iesirea acestuia din Carpatii Meridionali, in Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea de 260-280 metri. Il gasim de-a lungul drumului european E15 A (DN 7) la 18 km nord de Ramnicu Valcea si la 81 km sud de Sibiu. Impreuna cu statiunea Caciulata, acesta alcatuieste statiunea Calimanesti-Caciulata, statiune deschisa in tot cursul anului.
Factorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele (descoperite in 1827) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, in principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura variabile.
Prima mentiune documentara a localitatii apare in condica Manastirii Cozia, pe 20 mai 1388, cand prin documentul amintit, Mircea cel Batran primeste de la Nan Udaba "locul numit Calimanesti pe Olt", pe care acesta il inchina Manastirii Cozia.

Harta centrului Sibiului

Sibiu - Capitala culturală a Europei în 2007

Sibiu (Hermannstadt) la 1650, dupa Radu Oltean

Panorama cu Sibiul făcută din turnul Catedralei Evanghelice

Piaţa Mare din Sibiu

Oraşul Sibiu este considerat pe bună dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase şi bine conservate oraşe istorice din România şi Europa, cu un patrimoniu arhitectural ce se întinde pe 80 de hectare. Cetatea medievală a Sibiului, rămasă intactă după două războaie mondiale şi neatisă de regimul comunist, păstrază încă spiritul şi atmosfera secolelor de mult apuse.
Iată câteva dintre atracţiile majore ale Cetatatii Sibiului:

Piaţa Griviţei şi Pasajul Scărilor, nucleul iniţial al cetăţii Sibiului. În mijlocul pieţei se află Catedrala Evanghelică. Clădirile vechi formează un inel în jurul pieţii. Pe sub un turn rămas din fortificaţiile secolului 14, se coboară din Piaţa Griviţei în partea de jos a Pasajului Scărilor, un colţ cu o pregnantă atmosferă medievală.
Piaţa Mică, (Piaţa 6 Martie), centrul celei de-a doua cetăţi a Sibiului este dominată de Turnul Sfatului (sec. 14). Pe latura nordică a pieţei se află o clădire lungă care a aparţinut breslelor blănarilor şi cojocarilor şi în care au avut loc, în sec. 18, reprezentaţii de teatru date de trupe ambulante. Majoritatea clădirilor din această piaţă sunt trecute în rândul monumentelor de arhitectură, ele reprezentând un ansamblu tipic medieval.

Catedrala Evanghelică, o construcţie gotică zidită în decursul a două secole (14 - 16). Ea are la bază un plan de basilică de tip romanic, dar ulterior s-a încercat transformarea ei într-o biserică-hală, transformare realizată parţial. Un turn înalt domină construcţia, al cărei interior este impresionant datorită arcadelor frânte, gotice, care susţin bolţile. Pe peretele nordic al corului se păstrează picturile în tempera pe var uscat, executate în 1445 de meşterul Ioan din Râşnov. Până spre mijlocul sec. XVIII personalităţile marcante ale oraşului erau îngropate în biserică. Acest obicei a fost interzis în 1796 singura excepţie fiind a baronului Samuel von Brukenthal. Cele mai vechi lespezi sunt ale lui Georg Hecht (1496) şi Nicolaus Proll (1499), urmate de Mihnea Vodă cel Rău (1510) ucis în faţa bisericii.

Catedrala Evanghelică




Muzeul Brukenthal: ale cărui colecţii au început a fi organizate la sfârşitul sec. 18, dar care şi-a deschis porţile la public în 1817, fiind primul muzeu din ţara noastră.

Palatul Brukenthal

Palatul Brukenthal, aflat în piaţa centrală a oraşului, este un valoros monument de arhitectură, construit între 1777 şi 1785 în stilul baroc austriac. El găzduieşte Muzeul Brukenthal, cu : Galeria de artă, are cuprinde lucrări din principalele şcoli de pictură din Europa centrală şi apuseană şi lucrări ale celor mai mari artişti români, Secţia de artă populară, Secţia de istorie, cu exponate care oferă o amplă trecere în revistă a principalelor probleme privind trecutul Transilvaniei, Biblioteca.

Piaţa Huet, Catedrala Ortodoxă, Biserica Catolică, Complexul Ursuline şi multe alte obiective care merită vizitate.