Drumetie: Cabana Padina - Obarsia Ialomitei - Cabana Omu

Cabana Padina - Cabana Pestera - Obarsia Ialomitei - Curmatura Vaii Cerbului - Vf. Bucura - Varful si Cabana Omu:
- durata: circa 3,5 ore
- marcaj turistic: dunga albastra

Photos by Dorin Vlad

Drumetie: Busteni - Valea Jepii Mari - Cabana Piatra Arsa

Traseul are marcajul Triunghiul albastru. Timpul de urcare este de circa 4 ore, cu pornire din Busteni.
Este un traseu cu grad de dificultate medie, care se desfasoara in cea mai mare parte prin padure, iar in ultima parte, printre jnepeni (jepi), care sunt si protejati de lege.
Traseul este interzis iarna.

Cascada Urlatoarea din Busteni

Cascada Urlatoarea se afla pe versantul estic al Muntilor Bucegi. Se poate ajunge la ea pe doua trasee marcate: unul cu plecare de la telecabina din Busteni, iar altul din Poiana Tapului.

Cascada Urlatoarea

Castelul Bran

Localitatea Bran se afla la poalele Muntilor Bucegi, situata la 28 km SV de Brasov. Este statiune climaterica, centru etnografic si de arta populara (port popular, cojocarit, arhitectura, textile, manifestari etnofolclorice), cu muzeu de etnografie in aer liber; dar si punct de plecare pe trasee turistice in Muntii Bucegi spre: Cabana Omul (2505m), Cabana Malaiesti (1720m) sau Cabana Padina (1525m).

Castelul Bran (1377 - 1378), a fost construit in Cheile Turcului, pe drumul comercial Brasov - Campulung, de Ludovic I, in stil renascentist.
A fost stapanit de Mircea cel Batran si urmasii sai (in sec. 14-15), de Sigismund de Luxemburg (in sec. 15) si de Iancu de Hunedoara (in sec. 15), iar intre sec. 15 - 19 de orasul Brasov (din 1920, resedinta Reginei Maria).

Dupa Mihai Ielenicz

Castelul Bran

In prezent este muzeu de arta medievala, proprietatea arhiducelui Dominic de Habsburg şi a surorilor sale, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer.
După ce Ministerul Cultirii şi Cultelor a retras majoritatea obiectelor din Castelul Bran, acestea au fost inlocuite cu obiecte şi mobilier care au aparţinut familiei de Habsburg, printre cele mai preţioase fiind Coroana, sceptrul şi un pumnal de argint care au aparţinut Regelui Ferdinand, o fotografie-portret a Principesei Ileana cu semnătura acesteia, un acoperământ al patului Reginei Maria, câteva piese de mobilier, dar şi o carte de oaspeţi care a aparţinut Reginei Maria şi care prezintă istoria completă a vizitatorilor de seamă ce s-au oprit la Bran.

Dupa Ziarul Financiar

Turnul Rotund

Ski pe Partia Kalinderu din Busteni

Harta cu Partia Kalinderu, Busteni

Strada Costilei, in Busteni

Raul Valea Alba inghetat, statiunea Busteni, aproape de partie

Portiune din Partia Kalinderu, Busteni

Orasul - statiune Azuga

Harta statiunii Azuga si a partiilor de ski

Orasul Azuga (895 - 1000 m alt.) s-a dezvoltat pe poienile numite in trecut "Luncile intre Prahove". S-a numit "Intre Prahove" pana in 1881, cand s-a inaugurat gara. Este un centru industrial de traditie, oras din 1948, iar dupa 1990 s-a afirmat ca statiune climaterica si de sporturi de iarna.
Este asezata intre paraul Prahovioara si paraul Azuga, acestea fiind de fapt izvoarele raului care de la Azuga in aval, poarta numele de Prahova.
Orasul este intins de-a lungul Vaii Azuga, avand circa 3 km pana la confluenta cu Valea Prahovei. Prima asezare pe locul Azugai a fost un han, semnalat inca din sec. XVIII.
Una din atractiile de baza ale statiunii in perioada de iarna este partia de schi Sorica, una din cele mai apreciate partii de schi din tara. In statiunea Azuga va puteti bucura de plimbarile cu sania trasa de cai sau cu caruta in timpul verii, mountain bike, inchirieri ATV, drumetii sau excursii.

Orasul - statiune Sinaia: Castelul Pelisor

Castelul Pelisor, din fata

Construit intre anii 1899-1902 de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de vienezul Bernhard Ludwig, Pelisorul a fost locuit de perechea princiara, Ferdinand si Maria, din 1903.

Castelul Pelisor

Castelul Pelisor, vazut de pe alee

Pelişor are doar 99 de încăperi, faţă de Castelul Peleş cu 160 de încăperi. Întrega casă a fost decorată pentru a fi o reşedinţă prezidenţială, şi poartă amprenta unei personalităţi puternice: regina Maria. Holul de onore este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat după planurile şi desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat şi biroul ei, iar pereţii Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoţiei, locul natal al ei. Aici au crescut şi copii lor: Carol viitorul rege, Mărioara regina Yugoslaviei, Elisabeta regina Greciei şi Prinţul Nicolae.

Principala sursa: www.welcometoromania.ro

Castelul Peles - prezentare

Castelul Peles: exterior si interior



Despre Castelul Peles

Orasul Campina

Campina

Localitatea a fost mentionata documentar în anul 1503, iar in 1593 apare consemnata ca punct de vama pe drumul spre Transilvania. In 1663 devine targ, iar în 1864 este ridicata la rangul de oras. In 1890, la Campina se ridica prima schela petroliera din tara, iar în 1895 se construieste rafinaria ,,Fabrica Noua", pe atunci cea mai mare din Europa. In 1994 orasul Campina a fost declarat municipiu. Localitatea, cu statut de targ în 1663, se dezvolta treptat, beneficiind în 1791 de prima amenajare a drumului pe Valea Prahovei, datorita trupelor austriece.

Municipiul Campina este situat în zona colinara, ca un avanpost al subcarpatilor înaintea campiei, la cca. 1 km de confluenta raului Prahova cu Doftana, pe malul stang al Prahovei. Terasa Campinei, care domina cu 40-45 m vaile celor trei rauri care o delimiteaza, este modelata de o serie de dealuri, care au transformat-o într-o depresiune ferita de vanturile puternice ce bat în campie. Dealurile care înconjoara orasul au înaltimi medii de 600 m si un aspect ce alterneaza între colinar si fragmentat.

Obiective turistice in orasul Campina:

* Biserica "de la Han", numită şi "Biserica de la Brazi", construită în 1883 de Sfântul Colnic de la Cernica, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Este cea mai veche clădire din Câmpina.

* Capela "Hernea", construită în stil baroc în memoria pionierului petrolului câmpinean, Dumitru Hernea.

* Castelul Iulia Hasdeu, creaţia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, construit în memoria fiicei sale, Iulia Hasdeu (numit şi "Castelul Magului de la Câmpina"), care, alături de cavoul Iuliei Haşdeu din Cimitirul Bellu din Bucureşti, reprezintă una dintre construcţiile unicat realizate aproape exclusiv pe baza informaţiilor şi planurilor transmise de către Iulia (din "lumea de dincolo") în cadrul şedinţelor de spiritism organizate de tatăl său. Aici a scris B. P. Haşdeu lucrarea de esoterism Sic Cogito ("aşa gândesc!") şi tot aici a realizat primele experienţe de psihofotografie.

* Muzeul Nicolae Grigorescu, amenajat în fosta locuinţă a pictorului Nicolae Grigorescu.

* Şcoala Domnească;

* Locuinţa orăşenească dezvoltată – Vila Ştefănescu (Casa cu Grifoni);

* Fostul sediu al Primăriei Municipiului Câmpina.

Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu

Este cunoscut sub denumirea populară de "Templul Spiritului". La 97 de kilometri spre nord de Bucureşti, în Câmpina, scriitorul şi istoricul român Bogdan Petriceicu Hasdeu a construit între 1893 şi 1896 palatul pe care l-a dedicat memoriei fiicei sale. . Deasupra intrării principale se găseşte inscripţia "E pur si muove". Numele Iuliei Hasdeu stă gravat pe fiecare dintre cele două scaune din piatră din faţa castelului, iar în mijlocul clădirii se află o sculptură din lemn pictat a lui Isus Cristos, realizată de artistul francez Casciani. În spatele ei, este aşezat bustul Iuliei Hasdeu.

Detaliu din fata castelului

Viaţa Iuliei Hasdeu a fost, încă din primii ani, una extraordinară. „La vârsta de 2 ani şi jumătate ştia deja puţină franceză şi germană”. La 4 ani învăţase să scrie şi să citească, iar la 8 ani neîmpliniţi a absolvit şcoala primară. Tot din această perioadă datează şi primele scrieri literare ale Iuliei. Ca şi cum acest lucru ar fi fost normal pentru vârsta ei, la 11 ani Iulia Hasdeu a absolvit gimnaziul Sf. Sava din Bucureşti, precum şi Conservatorul, secţia Pian şi Canto. Un an mai târziu, Iulia va pleca la Paris împreună cu mama sa. Despărţiţi de distanţă, B.P. Hasdeu şi fiica sa vor fi aproape unul de celălalt prin intermediul scrisorilor. Tatăl îşi îndeamnă fiica să studieze asiduu şi, rămas în ţară, depune eforturi extraordinare pentru a-i asigura condiţiile de studiu. În 1886, Iulia se înscrie la Facultatea de Litere a Universităţii Sorbona din Paris. Îşi stabileşte chiar şi tema lucrării de doctorat, pe care plănuia să o susţină la vârsta de 20 de ani, şi anume „Filosofia populară la Români“.

Iulia Hasdeu

Curând însă un destin necruţător avea să îl despartă pe B.P. Hasdeu de fiica sa. La începutul anului 1888, sănătatea Iuliei este marcată de primele semne ale unei necruţătoare boli, ftizia. Disperat, cărturarul va începe o goană nebună în sudul Franţei, în Italia şi în Elveţia, ducându-şi fiica la aer curat, pentru a o salva. Toate încercările sale sunt însă zadarnice. În vara anului 1888, Hasdeu îşi aduce fiica bolnavă înapoi în ţară. După o scurtă perioadă în care i-a vizitat pe toţi doctorii Capitalei, Iulia Hasdeu este dusă la Mânăstirea Agapia. În luna august a aceluiaşi an, nefericitul tată îşi aduce copila acasă, ultimele speranţe ale acestuia îndreptându-se către divinitate. Dar minunea pe care o aştepta Hasdeu nu soseşte, iar pe 29 septembrie 1889, în vârstă de abia de 19 ani, Iulia se stinge din viaţă.

Iulia Hasdeu, 29 septembrie 1888

După dispariţia prematură a preaiubitei sale fiice, marele cărturar îşi va canaliza întreaga energie într-o singură direcţie: spiritismul. Ani buni după moartea Iuliei, cei doi, tatăl şi fiica, se vor întâlni regulat în castelul de la Câmpina, în timpul şedinţelor de spiritism. De altfel, chiar şi acest castel construit de Hasdeu, gândit ca un templu închinat fiicei sale, a fost înălţat întocmai după planurile transmise de Iulia din lumea de dincolo. O însemnare a cărturarului pe un manuscris spiritist, scrisă cu cerneală neagră şi păstrată nealterată peste timp, stă mărturie acestui fapt: „Acest castel s-a zidit între anii 1894 şi 1896, planul fiind dat de spiritul Iuliei [...]“.

Vizitatorii pot admira mobilierul, obiectele familiei Hasdeu, fotografii si documente originale, manuscrise, editii princeps ale cartilor savantului, colectii de reviste conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, tablouri semnate de Nicolae Grigorescu, Sava Hentia, G. D. Mirea, Diogene Maillart.

Masa de lucru a Iuliei Hasdeu

Busteni

Harta Busteniului

Situată la poalele celor mai frumoşi munţi din abruptul prahovean al Bucegilor, la confluenţa Prahovei cu văile Cerbul şi Jepilor, staţiunea Buşteni (882 m alt.) este şi cel mai important punct de plecare pe itinerarele ce străbat în toate direcţiile acest masiv.

În Buşteni se găsesc forme de cazare pentru toate categoriile de turişti: în camping, la gazde particulare, vile, pensiuni cu dotări foarte bune, hoteluri de diferite categorii sau cabanele de la diferite altitudini, pe traseele ce străbat aceşti munţi.