Cetatea saseasca Harman

Biserica-cetate din Harman a fost construita in stil romanic in secolul al XIII-lea, cand locuitorii au construit o biserica inconjurata de ziduri, dupa modelul fortaretelor saxone din aceasta zona. Zidul de incinta al cetatii are o forma ovala, asemanatoare cu cea de la biserica evanghelica din Prejmer, fiind inalt de 12 metri, gros de 2 metri si intarit cu sapte turnuri de aparare, dintre care unele dotate cu orificii pentru turnarea de smoala topita asupra asediatorilor.
In interiorul bisericii se pastreaza si astazi bancile de lemn realizate in secolul al XVI-lea. Orga si altarul au fost renovate ulterior, datorita contributiei regelui polonez Carol al XII-lea. Masivul turn din partea de vest a fost construit in secolul al XIV-lea.
Astazi cetatea este muzeu si este inclusa in itinerariul turistilor ce viziteaza zona.


Publicat de
Etichete: , ,

Orasul Campina

Localitatea a fost mentionata documentar în anul 1503, iar in 1593 apare consemnata ca punct de vama pe drumul spre Transilvania. In 1663 devine targ, iar în 1864 este ridicata la rangul de oras. In 1890, la Campina se ridica prima schela petroliera din tara, iar în 1895 se construieste rafinaria ,,Fabrica Noua", pe atunci cea mai mare din Europa. In 1994 orasul Campina a fost declarat municipiu. Localitatea, cu statut de targ în 1663, se dezvolta treptat, beneficiind în 1791 de prima amenajare a drumului pe Valea Prahovei, datorita trupelor austriece.

Municipiul Campina este situat în zona colinara, ca un avanpost al subcarpatilor înaintea campiei, la cca. 1 km de confluenta raului Prahova cu Doftana, pe malul stang al Prahovei. Terasa Campinei, care domina cu 40-45 m vaile celor trei rauri care o delimiteaza, este modelata de o serie de dealuri, care au transformat-o într-o depresiune ferita de vanturile puternice ce bat în campie. Dealurile care înconjoara orasul au înaltimi medii de 600 m si un aspect ce alterneaza între colinar si fragmentat.

Obiective turistice in orasul Campina:

* Biserica "de la Han", numită şi "Biserica de la Brazi", construită în 1883 de Sfântul Colnic de la Cernica, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Este cea mai veche clădire din Câmpina.

* Capela "Hernea", construită în stil baroc în memoria pionierului petrolului câmpinean, Dumitru Hernea.

* Castelul Iulia Hasdeu, creaţia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, construit în memoria fiicei sale, Iulia Hasdeu (numit şi "Castelul Magului de la Câmpina"), care, alături de cavoul Iuliei Haşdeu din Cimitirul Bellu din Bucureşti, reprezintă una dintre construcţiile unicat realizate aproape exclusiv pe baza informaţiilor şi planurilor transmise de către Iulia (din "lumea de dincolo") în cadrul şedinţelor de spiritism organizate de tatăl său. Aici a scris B. P. Haşdeu lucrarea de esoterism Sic Cogito ("aşa gândesc!") şi tot aici a realizat primele experienţe de psihofotografie.

* Muzeul Nicolae Grigorescu, amenajat în fosta locuinţă a pictorului Nicolae Grigorescu.

* Şcoala Domnească;

* Locuinţa orăşenească dezvoltată – Vila Ştefănescu (Casa cu Grifoni);

* Fostul sediu al Primăriei Municipiului Câmpina.

Publicat de
Etichete: , , , ,

Castelul Iulia Hasdeu


Este cunoscut sub denumirea populară de "Templul Spiritului". La 97 de kilometri spre nord de Bucureşti, în Câmpina, scriitorul şi istoricul român Bogdan Petriceicu Hasdeu a construit între 1893 şi 1896 palatul pe care l-a dedicat memoriei fiicei sale. . Deasupra intrării principale se găseşte inscripţia "E pur si muove". Numele Iuliei Hasdeu stă gravat pe fiecare dintre cele două scaune din piatră din faţa castelului, iar în mijlocul clădirii se află o sculptură din lemn pictat a lui Isus Cristos, realizată de artistul francez Casciani. În spatele ei, este aşezat bustul Iuliei Hasdeu.
Detaliu din fata castelului
Viaţa Iuliei Hasdeu a fost, încă din primii ani, una extraordinară. „La vârsta de 2 ani şi jumătate ştia deja puţină franceză şi germană”. La 4 ani învăţase să scrie şi să citească, iar la 8 ani neîmpliniţi a absolvit şcoala primară. Tot din această perioadă datează şi primele scrieri literare ale Iuliei. Ca şi cum acest lucru ar fi fost normal pentru vârsta ei, la 11 ani Iulia Hasdeu a absolvit gimnaziul Sf. Sava din Bucureşti, precum şi Conservatorul, secţia Pian şi Canto. Un an mai târziu, Iulia va pleca la Paris împreună cu mama sa. Despărţiţi de distanţă, B.P. Hasdeu şi fiica sa vor fi aproape unul de celălalt prin intermediul scrisorilor. Tatăl îşi îndeamnă fiica să studieze asiduu şi, rămas în ţară, depune eforturi extraordinare pentru a-i asigura condiţiile de studiu. În 1886, Iulia se înscrie la Facultatea de Litere a Universităţii Sorbona din Paris. Îşi stabileşte chiar şi tema lucrării de doctorat, pe care plănuia să o susţină la vârsta de 20 de ani, şi anume „Filosofia populară la Români“.
Curând însă un destin necruţător avea să îl despartă pe B.P. Hasdeu de fiica sa. La începutul anului 1888, sănătatea Iuliei este marcată de primele semne ale unei necruţătoare boli, ftizia. Disperat, cărturarul va începe o goană nebună în sudul Franţei, în Italia şi în Elveţia, ducându-şi fiica la aer curat, pentru a o salva. Toate încercările sale sunt însă zadarnice. În vara anului 1888, Hasdeu îşi aduce fiica bolnavă înapoi în ţară. După o scurtă perioadă în care i-a vizitat pe toţi doctorii Capitalei, Iulia Hasdeu este dusă la Mânăstirea Agapia. În luna august a aceluiaşi an, nefericitul tată îşi aduce copila acasă, ultimele speranţe ale acestuia îndreptându-se către divinitate. Dar minunea pe care o aştepta Hasdeu nu soseşte, iar pe 29 septembrie 1889, în vârstă de abia de 19 ani, Iulia se stinge din viaţă.
După dispariţia prematură a preaiubitei sale fiice, marele cărturar îşi va canaliza întreaga energie într-o singură direcţie: spiritismul. Ani buni după moartea Iuliei, cei doi, tatăl şi fiica, se vor întâlni regulat în castelul de la Câmpina, în timpul şedinţelor de spiritism. De altfel, chiar şi acest castel construit de Hasdeu, gândit ca un templu închinat fiicei sale, a fost înălţat întocmai după planurile transmise de Iulia din lumea de dincolo. O însemnare a cărturarului pe un manuscris spiritist, scrisă cu cerneală neagră şi păstrată nealterată peste timp, stă mărturie acestui fapt: „Acest castel s-a zidit între anii 1894 şi 1896, planul fiind dat de spiritul Iuliei [...]“.
Vizitatorii pot admira mobilierul, obiectele familiei Hasdeu, fotografii si documente originale, manuscrise, editii princeps ale cartilor savantului, colectii de reviste conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, tablouri semnate de Nicolae Grigorescu, Sava Hentia, G. D. Mirea, Diogene Maillart.
Masa de lucru a Iuliei Hasdeu
Publicat de Vezi pe harta: Câmpina, România
Etichete: , , , , ,

Harta Romaniei cu apele termale


Apele termale si termominerale sunt legate genetic de apele de adancime, cantonate de-a lungul faliilor majore, asa cum se poate observa pe harta.

Termalismul se leaga ori de tectonica accentuata (ca in cazul faliilor din vestul tarii) ori de efectul remanent al activitatilor vulcanice neogene (ca cele din regiunea Carpatilor Orientali).


Publicat de
Etichete: , , , , , ,

Targu Jiu si Constantin Brancusi

Harta orasului Targu Jiu

Targu Jiu este resedinta judetului Gorj, situat in depresiunea subcarpatica omonima. A fost atestata documentar in anul 1406, in timpul lui Mircea cel Batran sub numele de Jiu; oras de la 1597.
Din randul populatiei gorjene s-a ridicat si tanara eroina Ecaterina Teodoroiu originara din Vadeni (azi cartier al orasului), care si-a dat viata in timpul luptelor de la Marasesti din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia precum si a celorlalti eroi gorjeni in anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brancusi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.

Harta cu Ansamblul sculptural Constantin Brancusi

Ansamblul sculptural "Constantin Brancusi" amenajat intre anii 1936 - 1938, in Parcul "Constantin Brancusi", reprezentat prin : Masa tacerii (din piatra de Banpotoc, 214 cm in diametru, 43 cm grosime) cu 12 scaune (piatra de Campulung, 55 cm inaltime, 45 cm in diametru); Poarta Sarutului (530 cm inaltime, 660 cm lungime, 170 cm grosime); si Aleea scaunelor;


In parcul Tudor Vladimirescu, Coloana Infinitului (sau Coloana fara sfarsit, moument al eroilor, din fonta aramita; 29,33 m inaltime) si masa dacica cu sase scaune.

Coloana infinitului

Constantin Brâncusi (19.02.1876-16.03.1957) s-a nascut si a copilarit în satul Hobita, în apropiere de Târgu-Jiu. A absolvit Scoala de Arte si Meserii din Craiova (1894-1898) si Scoala Nationala de Arte Frumoase din Bucuresti (1898-1902).

În anul 1904 pleaca la Paris unde, un an mai târziu, este admis prin concurs la Ecole Nationale des Beaux-Arts.
Începând cu 1907 marele artist român trece la o arta nonfigurativa, intrând astfel în circuitul avangardei pariziene. Participa la numeroase expozitii care îi vor raspândi faima de “parinte al sculpturii moderne” în întreaga lume.
Destinul cultural al orasului Târgu-Jiu a început în anul 1937, când Brâncusi a hotarât sa amplaseze aici trei din lucrarile sale, care împreuna vor fi cunoscute mai târziu ca alcatuind Ansamblul Monumental “Calea Eroilor”. Menirea acestei capodopere a fost aceea de a comemora eroii gorjeni care s-au jertfit în primul razboi mondial.

Mai pot fi vizitate in orasul Targu Jiu:
Monumente de arhitectura din sec. 18: casa pitarului Maldarascu; casa "Barbu Ganescu"; casa marelui ban Cornea Brailoiu, cula din 1700; casa "Vasile Moanga" din 1770, unde a locuit Tudor Vladimirescu in ianuarie 1821; biserica "Sf. Imparati Constantin si Elena", biserica Catedrala, cunoscuta si sub numele de Biserica Negustorilor sau Biserica Domneasca, ridicata intre anii 1749 - 1764; biserica "Sf. Nicolae", edificiu in care afla Consiliul Popular;
Primaria - cladire din 1898, in stil clasic;
monumentul Tudor Vladimirescu (1898) in fata caruia se afla mausoleul "Ecaterina Teodoroiu";
muzeul - sectii de istorie, etnografie si memoriala;
casa memoriala "Ecaterina Teodoroiu".
Publicat de
Etichete: , , ,

Sighişoara


Cetatea Sighişoara

SIGHISOARA, SCHAESSBURG, SEGESVAR, una din bogatiile Ardealului, Perla Transivaniei de odinioara, considerata si astazi a fi cea mai frumoasa cetate locuita din Europa, isi inalta falnicele turnuri spre cer de pe colina care domina cel mai important defileu de pe cursul Tarnavei Mari. O istorie vie a trecerii timpului, intemeiata dupa traditie in 1191, dar mentionata documentar in 1280 sub numele de CASTRUM SEX si mai apoi cu termenul german SCHESPURCH (1298), Sighisoara este opera constructiva a colonistilor germani (sasii) adusi in Transilvania pentru paza vechilor frontiere ale regatului maghiar in secolele XII-XIII dupa Christos.

Centrul istoric al Sighisoarei este foarte bine mentinut, iar cetatea medievala este una dintre singurele cetati locuite din sud estul Europei.

Turnurile breslelor de aparare, ca dealtfel casele medievale vechi de citeva sute de ani reprezinta obiectivele turistice din Sighisoara care atrag anual un numar mare de vizitatori romani si straini dornici in gasirea atmosferei medievale.

Zidul actual are 930 m si pe alocuri atinge o inaltime de 15 m. Centura de fortificatii cuprindea un numar de 14 turnuri, acum mai sunt 9: Turnul Tabacarilor, Turnul cositorarilor, Turnul giuvaergilor, Turnul Frangherilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Macelarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Fierarilor si Turnul cu Ceas.


Turnul cu Ceas

Turnul cu Ceas a fost contruit în secolul al XIII - XIV-lea. Până în anul 1556 a adăpostit sfatul oraşului. Distrus de incendiul din 1676, a fost refăcut în anul 1677. În anul 1891, acoperişul a fost decorat cu ţigle smălţuite. Ceasul şi figurinele reprezentând zilele săptămânii, datează din anul 1648. Din anul 1898 serveşte ca incinta muzeului oraşului.


Scara Acoperita ce duce în Cetatea Sighisoara

Scara Acoperita sau Scara Scolarilor, a fost construita in 1662 cu 300 de trepte, dar in urma modificarilor din 1849 au mai ramas 175 de trepte. A fost acoperita pentru protejarea copiilor ce urmau aceasta cale spre scoala din Cetatea Sighisoara. Acoperisul s-a pastrat din secolul XVII.

Publicat de
Etichete: , , , ,

Bisericile-cetăţi săseşti, din valea Târnavei Mari


Harta realizata de Radu Oltean

Transilvania, regiune de dealuri situată în centrul României [...], reprezintă un peisaj cultural foarte special. Marcată de conlocuirea multiseculară a comunităţilor română, maghiară şi germană, ea prezintă [...] o caracteristică unică: nicăieri altundeva în lume, nu se găsesc conservate, pe un perimetru atât de restrâns, o asemenea concentraţie de biserici întărite şi de biserici-fortăreţe, care să stea mărturie unei atât de variate puneri în operă a tehnicilor de apărare.


Sursa: www.cimec.ro/Monumente/Lpm/UNESCO/Biertan/biertan.htm
Publicat de
Etichete: , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)