Numita si "Perla Bucovinei", Vatra Dornei este o statiune balneo-climaterica, cu un climat subalpin, situata la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, intre muntii Calimani, Giumalau, Rarau, Bistritei, Bargau si Suhard, la o altitudine 800 metri.
Statiunea este renumita in Europa, inca de la inceputul secolului 19, pentru frumusetea peisajului, aerul ozonat, climatul submontan, ospitalitatea dornenilor, dar si pentru tratamentul diferitelor boli prin intermediul factorilor naturali de cura:
- izvoarele cu ape minerale (calcice, magnezice-sodate etc.) recunoscute in tara si peste hotare prin efectele lor terapeutice;
- namolul de turba caracterizat printr-o cantitate remarcabila de substante balsamice, eterice şi rasinoase;
- climatoterapia (puritatea aerului, variatiunile moderate ale temperaturii si presiunii atmosferice) genereaza un climat cu influente tonifiante asupra sistemului nervos, oferind un excelent mediu de revitalizare si recreere a organismului.
Principalele obiective turistice ale statiunii Vatra Dornei, sunt:
Muzeul Etnografic al Bucovinei, amplasat in cladirea primariei;
Muzeul Vanatorii si al Stiintelor Naturale;
Patinoarul din Parcul Vatra Dornei;
Catedrala Sfanta Treime (in parcul orasului, cu o arhitectura si o pictura deosebite);
Manastirile din Bucovina, care se afla in apropierea orasului Vatra Dornei: manastirea Piatra Taieturii, Schitul Mestecanis, Schitu Podu Cosnei, Manastirea de maici Acoperamantul Maicii Domnului, iar la cativa km de Vatra Dornei, manastirile Sucevita, Modovita, Voronet, Humor, Putna, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare.
Alte atractii ale statiunii Vatra Dornei sunt traseele montane din muntii invecinati, dar si partiile de ski "Parc" si "Dealul Runc", impreuna cu instalatiile de transport pe cablu.
Harta orasului - statiune, Vatra Dornei
Harta cu statiunea Vatra Dornei, muntii invecinati si traseele montane marcateOrasul Bucuresti: Centrul arhitectural istoric
Centrul istoric al Bucurestiului este situat intre bulevardele Elisabeta si Carol la nord, Calea Victoriei la vest, bulevardul Corneliu Coposu si Splaiul Dambovitei la sud si bulevardul Hristo Botev la est. Nucleul originar al orasului este un loc al memoriei in care straturile trecutului sunt inca vii. Zona comerciala traditionala a Bucurestiului, dezvoltata in jurul Curtii Domnesti incepand din secolul al XVI-lea, pastreaza inca traseul sinuos al strazilor medievale si vechile pivnite boltite. Dar cladirile existente, cu exceptia unor biserici si hanuri, dateaza in cea mai mare parte din perioada de dupa incendiul devastator din 1847. Reconstructia zonei a antrenat modernizarea functiunilor de locuire si comert, aparitia unor noi tipuri de cladiri (banca, bursa, hotelul) si patrunderea, alaturi de elementele traditiei locale (geamlacuri, arcade plate, stresini decorate), a influentelor arhitecturii occidentale, intr-o sinteza stilistica plina de culoare si pitoresc.
Vizualizati si Harta centrului istoric al Bucurestiului
Centrul Bucurestilor intre anii 1847 - 1852
Ulita in Bucuresti la 1841. Gravura in lemn dupa Ch. DoussaultVizualizati si Harta centrului istoric al Bucurestiului
Orasul Bucuresti: scurt istoric
Oras al contrastelor, marcat deopotriva de mostenirea bizantina si de mitul "micului Paris".
Asezat la rascrucea drumurilor care legau apusul de rasarit si nordul intracarpatic de sudul balcanic, Bucurestiul s-a confruntat in timp cu un destin advers: de la pozitia strategica nefavorabila la indiferenta si delasarea locuitorilor, de la frecventele cutremure, inundatii, epidemii, incendii si ocupatii ale trupelor straine la buldozerele regimului totalitar si la stridentele interventii ale tranzitiei. Mica cetate din secolul al XIV-lea, transformata in 1458 de Vlad Tepes in resedinta domneasca, a devenit in 1659 capitala a Tarii Romanesti, iar in 1862 a Romaniei moderne. Dupa aproape cinci secole de istorie medievala si peste o suta de ani de dezvoltare arhitectural-urbanistica moderna, Bucurestiul a cunoscut demolarile "epocii de aur" si, dupa 1990, presiunea intereselor de afaceri. Intorcandu-se acum spre patrimoniul sau istoric, orasul are sansa de a-si reconstrui destinul.
Harta cu centrul istoric al BucurestiuluiAsezat la rascrucea drumurilor care legau apusul de rasarit si nordul intracarpatic de sudul balcanic, Bucurestiul s-a confruntat in timp cu un destin advers: de la pozitia strategica nefavorabila la indiferenta si delasarea locuitorilor, de la frecventele cutremure, inundatii, epidemii, incendii si ocupatii ale trupelor straine la buldozerele regimului totalitar si la stridentele interventii ale tranzitiei. Mica cetate din secolul al XIV-lea, transformata in 1458 de Vlad Tepes in resedinta domneasca, a devenit in 1659 capitala a Tarii Romanesti, iar in 1862 a Romaniei moderne. Dupa aproape cinci secole de istorie medievala si peste o suta de ani de dezvoltare arhitectural-urbanistica moderna, Bucurestiul a cunoscut demolarile "epocii de aur" si, dupa 1990, presiunea intereselor de afaceri. Intorcandu-se acum spre patrimoniul sau istoric, orasul are sansa de a-si reconstrui destinul.
"Pod peste paraul Bucurestioara", acuarela de Preziosi, 1869Orasul Bucuresti - Strada Lipscani
Strada Lipscani a fost cea mai populara strada comerciala a vechiului Bucuresti. Denumirea, datorata negustorilor care-si aduceau marfurile din orasul german Leipzig (Lipsca), s-a extins de altfel asupra intrgului cartier , cunoscut ca "Lipscarie". Mentionata pentru prima data in anul 1589 sub denumirea de "Ulita cea Mare", strada Lipscani a reprezentat inca din secolul al XVII-lea axa principala a zonei comerciale. Grav afectat de cutremure si incendii, fondul construit , format in cea mai mare din case de lemn si chirpici, a fost aproape integral refacut dupa 1850, pastrandu-se numai vechile pivnite cu bolti din caramida.
Tronsonul vestic (cuprins intre Calea Victoriei si Strada Smardan), ocupat la origine de hanuri, s-a transformat cu timpul intr-o zona eleganta cu profil bancar, in timp ce restul strazii si-a mentinut caracterul animat de artera comerciala, impreuna cu ritmul alert al fatadelor inguste si mozaicul pitoresc de forme si stiluri.
Strada Lipscani in anul 1929Tronsonul vestic (cuprins intre Calea Victoriei si Strada Smardan), ocupat la origine de hanuri, s-a transformat cu timpul intr-o zona eleganta cu profil bancar, in timp ce restul strazii si-a mentinut caracterul animat de artera comerciala, impreuna cu ritmul alert al fatadelor inguste si mozaicul pitoresc de forme si stiluri.
Orasul - statiune Azuga
Harta statiunii Azuga si a partiilor de skiOrasul Azuga (895 - 1000 m alt.) s-a dezvoltat pe poienile numite in trecut "Luncile intre Prahove". S-a numit "Intre Prahove" pana in 1881, cand s-a inaugurat gara. Este un centru industrial de traditie, oras din 1948, iar dupa 1990 s-a afirmat ca statiune climaterica si de sporturi de iarna.
Este asezata intre paraul Prahovioara si paraul Azuga, acestea fiind de fapt izvoarele raului care de la Azuga in aval, poarta numele de Prahova.
Orasul este intins de-a lungul Vaii Azuga, avand circa 3 km pana la confluenta cu Valea Prahovei. Prima asezare pe locul Azugai a fost un han, semnalat inca din sec. XVIII.
Una din atractiile de baza ale statiunii in perioada de iarna este partia de schi Sorica, una din cele mai apreciate partii de schi din tara. In statiunea Azuga va puteti bucura de plimbarile cu sania trasa de cai sau cu caruta in timpul verii, mountain bike, inchirieri ATV, drumetii sau excursii.
Este asezata intre paraul Prahovioara si paraul Azuga, acestea fiind de fapt izvoarele raului care de la Azuga in aval, poarta numele de Prahova.
Orasul este intins de-a lungul Vaii Azuga, avand circa 3 km pana la confluenta cu Valea Prahovei. Prima asezare pe locul Azugai a fost un han, semnalat inca din sec. XVIII.
Una din atractiile de baza ale statiunii in perioada de iarna este partia de schi Sorica, una din cele mai apreciate partii de schi din tara. In statiunea Azuga va puteti bucura de plimbarile cu sania trasa de cai sau cu caruta in timpul verii, mountain bike, inchirieri ATV, drumetii sau excursii.
Orasul Campulung Muscel
Orasul Campulung este situat pe Raul Targului, intr-o depresiune subcarpatica, avand la nord muntele Mateias (1240 m altitudine) si la sud culmea Matau (1017 m altitudine).
Altitudinea sa de 580 m, dealurile cu livezi si paduri, care-l inconjoara, ca si apropierea de munti, fac din Campulung Muscel o placuta statiune climaterica.
Altitudinea sa de 580 m, dealurile cu livezi si paduri, care-l inconjoara, ca si apropierea de munti, fac din Campulung Muscel o placuta statiune climaterica.
Pod peste Raul Targului
Turnul Baratiei din Campulung Muscel
Asezarea este foarte veche, posibil de dinaintea epocii in are romanii au ridicat castrul de la Jidava. Orasul feudal s-a dezvoltat in sec. XIII, cand a devenit capitala Tarii Romanesti. Dupa mutarea scaunului domnesc la Curtea de Arges (1330), Campulung ramane un important targ pe drumul Brasovului cu breslele de mestesugari si carausi care fac transportul de marfuri pana in porturile dunarene.
Consiliul Local si Primaria Campulung Muscel
Casa de Cultura Tudor Musatescu
Dintre obiectivele turistice:
Manastirea Negru Voda, zidita in anul 1215 de Radu Negru Voievod, legendarul descalecator al Tarii Romanesti. Ea a fost rezidita de Basarab Voievod si terminata de fiul sau Nicolae Alexandru Basarab, al carui mormant se afla aici. Tot in curtea manastirii se gaseste si Casa domneasca, ridicata de Matei basarab in jurul anului 1635.
Turnul Baratiei, constructie in stil gotic din sec. XIV, fosta clopotnita a unei biserici catolice in care se afla piatra de mormant a lui Laurentiu de Longocampo, mort in anul 1300.
Biserica Subesti, construita de breasla "subarilor" in 1551-1552 si refacuta in 1779.
Biserica Domneasca, zidita de Doamna Chiajna si Petru Schiopul in 1567.
Manastirea Negru Voda, zidita in anul 1215 de Radu Negru Voievod, legendarul descalecator al Tarii Romanesti. Ea a fost rezidita de Basarab Voievod si terminata de fiul sau Nicolae Alexandru Basarab, al carui mormant se afla aici. Tot in curtea manastirii se gaseste si Casa domneasca, ridicata de Matei basarab in jurul anului 1635.
Turnul Baratiei, constructie in stil gotic din sec. XIV, fosta clopotnita a unei biserici catolice in care se afla piatra de mormant a lui Laurentiu de Longocampo, mort in anul 1300.
Biserica Subesti, construita de breasla "subarilor" in 1551-1552 si refacuta in 1779.
Biserica Domneasca, zidita de Doamna Chiajna si Petru Schiopul in 1567.
Text dupa Gheorghe Epuran, 1964
Cetatea de la Poienari
Cetatea de la Poienari
Vedere de la Cetatea Poienari inspre Curtea de Arges
Ziduri interioare din Cetatea lui Vlad TepesCetatea este situata langa soseaua Curtea de Arges - Vidraru pe o stanca abrupta ce se inalta la peste 200 metri deasupra Cheilor Argesului.
A fost construita de Vlad Tepes. Initial, aici se afla doar un turn, in jurul caruia, mai tarziu, avea sa se ridice cetatea. S-a construit direct pe stanca, folosindu-se o tehnica bizantina veche - zidurile pe latura sudica au intre 2,70 si 3,00 metri grosime. Ridicarea turnului s-a facut in prima parte a secolului al XIV-lea. Traditia si o serie de consemnari in cronicile scrise de-a lungul timpului confirma ca Vlad Tepes, pentru construirea cetatii sale de la Poienari, a folosit raufacatorii din temnite, adusi de la Targoviste.
Intrarea in Cetatea Poienari
Ziduri exterioare ale Cetatii Poienari
Transfagarasanul in fotografii
Transfagarasanul ( DN 7C ) este cea mai inalta sosea din Romania, ajungand pana la 2034 m altitudine langa Lacul Balea, la iesirea din tunel (cel mai lung tunel din tara). Transfagarasanul incepe in judetul Arges in sud si se termina in judetul Sibiu, langa localitatea Cartisoara (in nord). Pe traseu, puteti vizita Cetatea Poienari, Lacul si Barajul Vidraru, Lacul Balea (unul din cele mai frumoase lacuri glaciare din Romania, cu o suprafata de 0,46 km2 si 11 m adancime) si Cascada Balea (cu o cadere a apei de 68 m).
Transfagarasanul se intinde pe o lungime de aproape 92 km si are doua benzi. Traseul cu masina este recomandat dinspre sud spre nord, datorita pantei mult mai abrupte pe versantul nordic al Muntilor Fagaras. Drumul este spectaculos datorita peisajelor intalnite, cu multe curbe periculoase, diferente de nivel impresionante, stanci si prapastii si pe alocuri cascade abrupte.
Sursa: www. romaniaturistica.com
Fotografii cu Transfagarasanul, dinspre judetul Sibiu spre judetul Arges.
Vedere spre Cascada Balea
Cascada Balea
Drumul national Transfagarasan
Serpentine in Transfagarasan
Lacul Balea si Cabana Balea
Cascada Capra
Cabana Capra
Barajul de la Lacul Vidraru
Cetatea lui Vlad Tepes de la PoienariLacul Balea
Rezervatia Complexa Balea
Declarata in 1932, rezervatia este situata pe creasta nordica a Muntilor Fagaras, protejand o suprafata de 180 ha. Rezervatia include cel mai mare lac glaciar al Muntilor Fagaras - Lacul Balea, 2034 m altitudine, suprafata de 46508 mp, adancime maxima de 11,35 m.
Din cele 140 de specii de plante protejate, se remarca raritatile floristice: floarea de colt ( leontopodium alpinum ), bulbucii ( trollius europaeus ), vartejul pamantului ( pedirularis oederi ).
Rezervatia Balea gazduieste capra neagra ( rupicapra rupicapra ) declarata monument al naturii din 1933.
Declarata in 1932, rezervatia este situata pe creasta nordica a Muntilor Fagaras, protejand o suprafata de 180 ha. Rezervatia include cel mai mare lac glaciar al Muntilor Fagaras - Lacul Balea, 2034 m altitudine, suprafata de 46508 mp, adancime maxima de 11,35 m.
Din cele 140 de specii de plante protejate, se remarca raritatile floristice: floarea de colt ( leontopodium alpinum ), bulbucii ( trollius europaeus ), vartejul pamantului ( pedirularis oederi ).
Rezervatia Balea gazduieste capra neagra ( rupicapra rupicapra ) declarata monument al naturii din 1933.
PRIVESTE, ADMIRA, PROTEJEAZA !
Ceata de pe Lacul Balea
Lacul Balea
Harta cu drumul spre Cabana Balea
Cabana BaleaStatiunea Costinesti
Harta statiunii Costinesti
Litoralul marii la CostinestiBeneficiind de adapostul capului Tuzla cat si de curentul marin de coasta, Costinestiul are o plaja lunga de 800m si lata de 10-50m, ceea ce ii confera un aspect unic si foarte intim. Este orientata spre est, vara fiind scaldata de razele soarelui de la 10 pana la 12 ore pe zi. Datorita amplasarii puteti avea parte de rasarituri de soare spectaculare.
Epava greaca Evanghelia de la Costinesti Evanghelia a fost o nava comerciala greaca apartinand vestitului om de afaceri Aristotel Onassis; aceasta a esuat la sfarsitul anilor ’60 datorita conditiilor atmosferice nevaforabile si a vizibilitatii reduse. Datorita costurilor mult prea mari de recuperare, ea a fost abandonata, intrand ulterior in patrimoniul statului roman si devenind simbolul Costinestiului.
Marea Neagra la CostinestiLitoralul romanesc - Mamaia
Marea Neagra la Mamaia
Plaja la Mamaia Nu vreau sa fac reclama proasta la litoralul romanesc, insa prezint niste fapte obiective despre acesta.
Este plin sezon pe litoral.
Totusi, in timpul saptamanii plaja nu este asa plina. In week-end este mult mai populat.
Despre cazare pot sa spun ca trebuie facuta rezervare dinainte, pentru a nu risca sa nu gasesti. In
Alimentarea publica are multe de “perfectionat”: servirea in general proasta (ori nu sunt destui ospatari, ori nu te baga in seama, ori iti ia comanda si uita de tine, ori iti aduce jumatate de comanda si cealalta jumatate dupa ce nu mai nevoie, etc.), iar mancarea este, in general, proasta si foarte scumpa.
Apa este calda, dar cu destule alge. Nisipul plin de diverse resturi, pe primul loc fiind mucurile de tigara.
Orasul - statiune Sinaia: Castelul Pelisor
Castelul Pelisor, din fataConstruit intre anii 1899-1902 de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de vienezul Bernhard Ludwig, Pelisorul a fost locuit de perechea princiara, Ferdinand si Maria, din 1903.
Castelul Pelisor
Castelul Pelisor, vazut de pe aleePelişor are doar 99 de încăperi, faţă de Castelul Peleş cu 160 de încăperi. Întrega casă a fost decorată pentru a fi o reşedinţă prezidenţială, şi poartă amprenta unei personalităţi puternice: regina Maria. Holul de onore este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat după planurile şi desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat şi biroul ei, iar pereţii Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoţiei, locul natal al ei. Aici au crescut şi copii lor: Carol viitorul rege, Mărioara regina Yugoslaviei, Elisabeta regina Greciei şi Prinţul Nicolae.
Principala sursa: www.welcometoromania.ro
Orasul Bucuresti - Arcul de Triumf
Arcul de Triumf Arcul de triumf a fost inaltat in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea proclamarii Unirii, dupa izbinda armatelor romane in primul razboi mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de piatra, opera arhitectului Petre Antonescu, intre anii 1935-1936.
Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le inlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dupa anii `80. In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul.
Deasupra fiecarui medalion se afla cite o Victorie in relief, opere ale sculptorilor C. Baraski si M. Constantinescu. Pe fatada nordica, alte doua medalioane au sculptate chipurile Barbatia si Credinta. Barbatia infatiseaza un razboinic cu sabie, lucrare a lui I. Jalea, iar Credinta pe cea a unui tinar cu o cruce, autor C. Baraski. Victoriile de deasupra lor sint executate de sculptorii D. Onofrei si C. Medrea.
Pe pietrele de bolta ale Arcului de Triumf sint inscrise bataliilor razboiului (Marasesti, Oituz, samd), iar pe fatadele laterale sint inscrise proclamatiile regelui Ferdinand catre popor cind tara a intrat in razboi si cea de la Alba Iulia cu prilejul incoronarii.
Deasupra fiecarui medalion se afla cite o Victorie in relief, opere ale sculptorilor C. Baraski si M. Constantinescu. Pe fatada nordica, alte doua medalioane au sculptate chipurile Barbatia si Credinta. Barbatia infatiseaza un razboinic cu sabie, lucrare a lui I. Jalea, iar Credinta pe cea a unui tinar cu o cruce, autor C. Baraski. Victoriile de deasupra lor sint executate de sculptorii D. Onofrei si C. Medrea.
Pe pietrele de bolta ale Arcului de Triumf sint inscrise bataliilor razboiului (Marasesti, Oituz, samd), iar pe fatadele laterale sint inscrise proclamatiile regelui Ferdinand catre popor cind tara a intrat in razboi si cea de la Alba Iulia cu prilejul incoronarii.
Arcul de Triumf, Bucuresti
Manastirile din Bucovina
Vizitati manastirile din Bucovina
Mai multe despre manastirile cu picturi exterioare si harti ale Bucovinei
Mai multe despre manastirile cu picturi exterioare si harti ale Bucovinei
Odorheiul Secuiesc - obiective turistice
Harta orasului Odorheiul SecuiescCetatea Szekely Tamadt
Cladirea gimnaziului romano-catolic
Cladirea parohiei romano-catolice
Cladirea Scolii Pedagogice Benedek Elek
Colegiul reformat
Primaria: Edificiul a fost construit în stil eclectic după proiectul lui Stehl Otto, în perioada 1895-96. În capătul curţii interioare se află sala mare, frumos ornată. Pe această suprafaţă se ridica odinioară centrul Scaunului Odorhei, construit de primjudecătorul regal, baron Dániel István.
Ruinele de pe dealul Budvár: Cetatea Bud a fost construită la cumpăna secolelor XI-XII pe un platou de 1,25 hectare, situat la 625 m înălţime, marginit în trei părţi de prăpăstii stâncoase şi accesibil doar printr-o şa. Pe suprafaţa acoperită de pădure se pot distige şi astăzi aliniamentele şanţurilor şi digurilor de pământ. Săpăturile arheologice au dovedit că pe acest platou au trăit oameni din epoca de piatră. Au fost scoase la iveală cioburi din vase de lut. Arheologii au ajuns la concluzia, că cetatea a fost folosită pînă în sec.al XIII-lea ca turn de observaţie, de unde în caz de pericol se dădeau semnale turnului de pe muntele vecin prin aprinderea unor torţe uriaşe. Se presupune că cetatea a fost distrusă de tătari în anul 1241. Conform legendei numele cetăţii se trage de la Buda, fratele regelui hunilor Attila, care a construit-o.
Biserica greco-catolica
Biserica Ortodoxa
Biserica reformata: Biserica reformată din centrul oraşului s-a construit între anii 1780-81. Pe acoperiş şi astăzi este vizibilă inscripţia KG 1781, care înseamnă anul terminării construcţiei şi iniţialele lui Kis Gergely, căruia se datorează ridicarea bisericii. În 1783 se cumpără clopotele, iar în 1874 se montează ceasul din turn. În părculeţul de lângă biserică se află statuia lui Orbán Balázs.
Biserica Romano-Catolica: Prima biserică a catolicilor construită în sec al XIV-lea a fost distrusă pe timpul năvălirii tătarilor din anul 1661. Actuala biserică s-a construit între anii 1787 şi 1793. Proiectul iniţial prevedea două turnuri, dar a fost construit doar unu. Biserica cu trei nave are o lungime de 38 m şi o lăţime de 18 m. Altarele au fost realizate de sculptorul clujan Hoffmayer Simon (1740-1800). Altarul principal este străjuit de patru statui în mărime naturală, ai sfinţilor iezuiţi. Amvoul este decorat cu reliefuri, orga s-a construit în anul 1879, iar în 1790 a fost turnat clopotul cel mare. Cele cinci altare de marmură au fost realizate în perioada 1906-1912.
Biserica si manastirea franciscana: In sec al XVI-lea călugării franciscani şi-au găsit primul adăpost în Cetatea Atacată de Secui, iar în 1705 s-au mutat în oraş. Între 1721 şi 1779 au construit biserica şi mănăstirea din centrul oraşului. Edificiul cu două turnuri (cunoscut sub numele de biserica călugărilor) având o lungime de 36 m, lăţime de 17 m, şi înălţimea de 14 m are şapte altare, o orgă de 200 de ani, iar în turnul estic se află două clopote. În mănăstire timp de 143 de ani (1784-1927) a funcţionat o şcoală elementară. După al II-lea război mondial a fost folosit ca depozit, iar mai târziu transformat în internat. Interzicerea ordinului din 1951 a însemnat sfârşitul acestei confesiuni. Din 1990 mănăstirea a fost cedetă pentru 25 de ani surorilor franciscane. Azi biserica este romano-catolică.
Capela Jezus: Micuţa capelă (3,5 x 3,5 m), datează din sec. XIII, fiind reconstruită în sec. al XVI-lea. Tavanul original din 1677 se păstrează la un muzeu din Budapesta, ceea ce se vede în capelă, tavanul din casete pictate, este o copie fidelă a originalului. Acoperişul construcţiei şi al gardului este din şindrilă. Legenda spune, că vis-a-vis se afla cetatea Bud, care a fost distrusă de tătari în anul 1241. Odată secuii hăituiţi de tătari s-au refugiat printre ruinele cetăţii, de unde săgeata trimisă în numele lui Isus de un tânăr, s-a oprit în inima hanului, care se odihnea în faţa cortului. În acel loc a fost ridicată capela Inima lui Isus. Deasupra intrării pe zidul înconjurător se poate citi cifra 1771.
Casa memoriala Tompa Laszlo
Muzeul Haaz Reszo: Muzeul fondat de prof. Haaz Rezso a avut la bază o colecţie din 1772, a colegiului reformat din localitate. Are secţie de etnografie, istorie şi arheologie, artă plastică, ştiinţele naturii, numismatică. Sunt expuse materiale despre activitatea celor 17 bresle existente în sec. XVI-XIX; textile, dantele, obiecte din lemn, ceramică, colecţie de mineralogie, botanică şi faună. Sunt şi 7 unelte bizantine, din care 5 sunt unicate în ţară.Muyeul se mândreşte şi cu o bibliotecă de 80 000 de volume.
Orasul Odorheiul Secuiesc - scurt istoric
Prima atestare a oraşului datează din 1301 cu numele de Uduord. Denumirea oraşului indică faptul că executorul secuilor îşi avea aici sediul.
Se presupune că localitatea a fost oraş liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357 aici s-a ţinut prima Dietă a secuilor. Cetatea din oraş a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcţie ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câştigat o bătălie cu secuii. Între anii 1562 şi 1565 Principatul Transilvaniei a finanţat construirea noului castel Székelytámadt (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilinţă adusă secuilor înfrânţi în bătălia cu trupele princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul Mihai Viteazul. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe Gabriel Bethlen. În 1616 paşa Ali l-a ars din temelii, iar în 1704 generalul Tiege l-a jefuit. În cele din urmă a fost demolat parţial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci se numeşte Csonkavár ("castelul trunchiat") şi a dăinuit până în zilele noastre.
Oraşul a fost scutit de plata impozitului în 1558 de regina Isabella.
În anul 1876 a devenit reşedinţa comitatului Odorhei, care a luat fiinţă prin unirea a trei scaune secuieşti. În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Odorhei.
În parcul din central din Odorheiul SecuiescOrasul Targu Secuiesc - Obiective turistice
Centrul istoric: Centrul de formă ovală, care a fost şi piaţa oraşului, are un stil unic în Europa: din el ies în forma razelor soarelui aşa-numitele "udvarterek" (în traducere aproximativă "curţi"), nişte stăduţe înfundate (în oraş există 72 asemenea "străduţe"). Acestea au luat fiinţă odată cu dezvoltarea oraşului, cănd familiile de meştesugari au început să construiască în grădinile din spatele clădirilor principale (care dădeau spre centru) alte case, cu acces uşor în piaţă. Pe ultimul teren construibil au fost ridicate case în aşa fel încât să blocheze accesul din afara pieţei. Accesul în centru se face prin patru străzi de la "colţul" pieţii. Începând cu deceniul al optulea al secolului 19, casele mici, de lemn, ale meşteşugarilor au fost înlocuite treptat de casele din piatră, etajate, ale negustorilor. Imaginea panoramică a oraşului reflectă centrul mic, îngust, datorat aglomerării caselor.
Primăria oraşului: În colţul nord-vestic al centrului este aşezată clădirea cu două etaje a Primăriei. A fost ridicată în 1907 pentru Casa de economii şi ajutor. Destinaţia clădirii s-a schimbat de-a lungul timpului. În 1945 a devenit sediul partidului comunist. Până în decembrie 1989 se afla şi Consiliul Popular. Astăzi este sediul administraţiei locale.
Pe latura nord-vestică a centrului istoric se află Casa de Cultură a oraşului, construită în anii 1903-1904. Are o sală de teatru cu 500 de locuri şi o sală de conferinţe de 200 de locuri; pe lângă acestea, clubul, spaţiile expoziţionale, galeria permanentă şi sălile de repetiţii asigură activitatea ei variată. Aici este sediul teatrului popular "Boér Géza", al universităţii populare, al formalţiei de dansuri populare "Vigadó" şi al asociaţiei de cultură Molnár Józsiás". Se asigură şi ateliere de lucru " celor cinci artişti plastici ai oraşului şi unui sculptor popular în lemn.
La sfârşitul secolului trecut, pe partea vestică a centrului istoric s-a reconstruit sau renovat aproape fiecare casă potrivit stilului secesionist caracteristic epocii. Şirul clădirilor vestice este încheiat de biserica reformată. Lângă ea începe strada Gábor Áron, care duce la Braşov, dinspre centru înspre sud-vest. În capul străzii se înalţă biserica reformată, clădită în 1907, iar la capătul străzii casa, marcată cu placă memorială, a lui Turóczi Mozes, unde s-au turnat tunurile pentru revoluţia din 1848-1849. În piaţeta din faţa casei s-a ridicat bustul lui Turóczi Mozes, realizat de sculptorul Vetró András în 1993.
Muzeul Breslelor: Muzeul oraşului Târgu-Secuiesc a fost inaugurat în primăvara anului 1972 în clădirea fostei primării. În sălile destinate meşteşugarilor tradiţionali (olari, cizmari, pantofari, tăbăcari, cojocari, fierari, lăcătuşi, turtari, pălărieri, croitori şi tâmplari) pot fi văzute unelte, produse şi instalaţii ale atelierelor acestor meşteşugari.
Pe lângă exponatele realizate din truda meşteşugarilor, se păstrează în fiecare sală documente scrise, steaguri, lăzi, table ale diferitelor bresle şi asociaţii meşteşugăreşti
Expoziţia cu caracter istoric ilustrează dezvoltarea economico-socială a oraşului. Documentele revoluţiei de la 1848-1849 au fost aşezate într-o sală separată. În sălile destinate artei plastice se organizează expoziţii periodice din lucrările artiştilor invitaţi.
O notă distinctă a colectiilor muzeale o constituie cele aproape două sute de păpuşi, majoritatea îmbrăcate în port popular unguresc. Din punctul de vedere al răspândirii teritoriale sunt reprezentate aproape toate tinuturile din Ardeal, iar temporal acoperă aproximativ un secol, constituind o valoare etnografică inestimabilă. În imaginea alăturată, portul popular străvechi din Turia.
Biserica Romano-Catolică:
Biserica Reformată-Calvină: Aspectul centrului istoric al oraşului este definit de masiva Biserică Reformată-Calvină, una din cele mai mari biserici din Ardeal (cu o capacitate de 1.000 de locuri). A fost ridicată în stil baroc şi neoclasicist între 1770-1782, pe fundamentul unei bisericuţe de lemn de la începutul secolului al XVII-lea. A fost o biserică fortificată. În timpul marelui incendiu din1834 s-au distrus turlele şi structura acoperişului, fiind reconstruite în patru ani, iar turla de la intrarea vestică s-a ridicat în 1846. Pe această turlă este instalată anetena postului de radio "Siculus". Prima orgă a bisericii a fost realizată în 1757 de un meşter necunoscut. Orga din imagine, cea de azi, datează din 1861, fiind opera vestitului constructor de orgi, Kolonics Istvân, stabilit în oraşul nostru.
Curţile oraşului: Târgu-Secuiesc are un centru caracteristic, unic şi pe plan naţional. Din piaţa de altădată răsar în toate direcţiile şiruri de case aşezate una lângă alta.
Terenul îngust dintre case a fost folosit drept curte de familiile locatare, de aceea au primit numele acestora. Curţile erau cândva închise, azi majoritatea sunt deschise, devenind străzi.
Balcoanele din fier forjat au fost realizate la sfârşitul secolului trecut, au ornat casele negustorilor, respectând stilul epocii
Parcul din centrul orasului Targu Secuiesc
Centrul orasului Targu Secuiesc
Abonați-vă la:
Postări (Atom)