Harta orasului Odorheiul SecuiescCetatea Szekely Tamadt
Cladirea gimnaziului romano-catolic
Cladirea parohiei romano-catolice
Cladirea Scolii Pedagogice Benedek Elek
Colegiul reformat
Primaria: Edificiul a fost construit în stil eclectic după proiectul lui Stehl Otto, în perioada 1895-96. În capătul curţii interioare se află sala mare, frumos ornată. Pe această suprafaţă se ridica odinioară centrul Scaunului Odorhei, construit de primjudecătorul regal, baron Dániel István.
Ruinele de pe dealul Budvár: Cetatea Bud a fost construită la cumpăna secolelor XI-XII pe un platou de 1,25 hectare, situat la 625 m înălţime, marginit în trei părţi de prăpăstii stâncoase şi accesibil doar printr-o şa. Pe suprafaţa acoperită de pădure se pot distige şi astăzi aliniamentele şanţurilor şi digurilor de pământ. Săpăturile arheologice au dovedit că pe acest platou au trăit oameni din epoca de piatră. Au fost scoase la iveală cioburi din vase de lut. Arheologii au ajuns la concluzia, că cetatea a fost folosită pînă în sec.al XIII-lea ca turn de observaţie, de unde în caz de pericol se dădeau semnale turnului de pe muntele vecin prin aprinderea unor torţe uriaşe. Se presupune că cetatea a fost distrusă de tătari în anul 1241. Conform legendei numele cetăţii se trage de la Buda, fratele regelui hunilor Attila, care a construit-o.
Biserica greco-catolica
Biserica Ortodoxa
Biserica reformata: Biserica reformată din centrul oraşului s-a construit între anii 1780-81. Pe acoperiş şi astăzi este vizibilă inscripţia KG 1781, care înseamnă anul terminării construcţiei şi iniţialele lui Kis Gergely, căruia se datorează ridicarea bisericii. În 1783 se cumpără clopotele, iar în 1874 se montează ceasul din turn. În părculeţul de lângă biserică se află statuia lui Orbán Balázs.
Biserica Romano-Catolica: Prima biserică a catolicilor construită în sec al XIV-lea a fost distrusă pe timpul năvălirii tătarilor din anul 1661. Actuala biserică s-a construit între anii 1787 şi 1793. Proiectul iniţial prevedea două turnuri, dar a fost construit doar unu. Biserica cu trei nave are o lungime de 38 m şi o lăţime de 18 m. Altarele au fost realizate de sculptorul clujan Hoffmayer Simon (1740-1800). Altarul principal este străjuit de patru statui în mărime naturală, ai sfinţilor iezuiţi. Amvoul este decorat cu reliefuri, orga s-a construit în anul 1879, iar în 1790 a fost turnat clopotul cel mare. Cele cinci altare de marmură au fost realizate în perioada 1906-1912.
Biserica si manastirea franciscana: In sec al XVI-lea călugării franciscani şi-au găsit primul adăpost în Cetatea Atacată de Secui, iar în 1705 s-au mutat în oraş. Între 1721 şi 1779 au construit biserica şi mănăstirea din centrul oraşului. Edificiul cu două turnuri (cunoscut sub numele de biserica călugărilor) având o lungime de 36 m, lăţime de 17 m, şi înălţimea de 14 m are şapte altare, o orgă de 200 de ani, iar în turnul estic se află două clopote. În mănăstire timp de 143 de ani (1784-1927) a funcţionat o şcoală elementară. După al II-lea război mondial a fost folosit ca depozit, iar mai târziu transformat în internat. Interzicerea ordinului din 1951 a însemnat sfârşitul acestei confesiuni. Din 1990 mănăstirea a fost cedetă pentru 25 de ani surorilor franciscane. Azi biserica este romano-catolică.
Capela Jezus: Micuţa capelă (3,5 x 3,5 m), datează din sec. XIII, fiind reconstruită în sec. al XVI-lea. Tavanul original din 1677 se păstrează la un muzeu din Budapesta, ceea ce se vede în capelă, tavanul din casete pictate, este o copie fidelă a originalului. Acoperişul construcţiei şi al gardului este din şindrilă. Legenda spune, că vis-a-vis se afla cetatea Bud, care a fost distrusă de tătari în anul 1241. Odată secuii hăituiţi de tătari s-au refugiat printre ruinele cetăţii, de unde săgeata trimisă în numele lui Isus de un tânăr, s-a oprit în inima hanului, care se odihnea în faţa cortului. În acel loc a fost ridicată capela Inima lui Isus. Deasupra intrării pe zidul înconjurător se poate citi cifra 1771.
Casa memoriala Tompa Laszlo
Muzeul Haaz Reszo: Muzeul fondat de prof. Haaz Rezso a avut la bază o colecţie din 1772, a colegiului reformat din localitate. Are secţie de etnografie, istorie şi arheologie, artă plastică, ştiinţele naturii, numismatică. Sunt expuse materiale despre activitatea celor 17 bresle existente în sec. XVI-XIX; textile, dantele, obiecte din lemn, ceramică, colecţie de mineralogie, botanică şi faună. Sunt şi 7 unelte bizantine, din care 5 sunt unicate în ţară.Muyeul se mândreşte şi cu o bibliotecă de 80 000 de volume.
