Se afișează postările cu eticheta drumetie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta drumetie. Afișați toate postările

Drumetie: Cabana Padina - Obarsia Ialomitei - Cabana Omu

Cabana Padina - Cabana Pestera - Obarsia Ialomitei - Curmatura Vaii Cerbului - Vf. Bucura - Varful si Cabana Omu:
- durata: circa 3,5 ore
- marcaj turistic: dunga albastra












Cabana Omu

Photos by Dorin Vlad

Plaiul Foii

                           
Plaiul Foii este o zona de o frumusete pura si curata la poalele masivului Piatra Craiului, intinsa pe o vale plina de pajisti largi, strabatuta de un drum forestier ce o leaga de orasul Zarnesti.

In drumul nostru spre aceasta locatie trecem prin fata sediului Parcului National Piatra Craiului – punct de informare turistica. Aceasta locatie se afla in vestul si nord vestul Culoarului Rucar Bran la baza crestelor masivului Piatra Craiului.

In aceasta parte de lume se poate ajunge atat pe calea ferata, pana in statia CF Zarnesti pe ruta Brasov – Zarnesti, cat si auto in statiile Bran pe traseul Brasov, Bran, Rucar, Campulung sau in Zarnesti pe traseul Brasov, Zarnesti.

Deasemenea, in aceasta lume putem admira peste 1100 de specii si subspecii de plante, din care peste 180 sunt endemice si protejate, dar si peste 100 de specii de mamifere din care amintim capriorul, cerbul, ursul, vulpea, mistretul, s. a. Dintre plantele declarate monumente ale naturii care sunt intalnite si protejate aici amintim Garofita Pietrii Craiului, Floarea de Colt s.a.

Aceasta zona apare pe harta prin anii 1881, an in care s-a construit prima casa de adapost intr-un pichet de graniceri, aflat pe malul drept al Barsei, fiind si cea mai veche casa de la granita Tarii Romanesti cu Transilvania. In acest loc este construita o cabana ce dateaza din anul 1938, folosita ca loc de intalnire si adapost pentru vanatorii vremurilor. In anii 1998/1999 cladirea principala este reparata, renovata,  modernizata si introdusa in circuitul turistic al zonei, anul acesta este din nou inchisa in perioada octombrie 2013 pana in aprilie 2014 pentru modernizari. Din aceasta locatie se pot parcurge trasee turistice ce va ofera pe langa relaxare, intr-o oaza de liniste salbatica, si privelisti minunate ce cu siguranta ve-ti dori sa le imortalizati pentru aducere aminte.


Zona aceasta este deasemenea propice practicarii alpinismului sportiv, inca din anii ‘70/’80 sunt organizate si marcate astfel de trasee (in jur de 200 de trasee), cu dificultati pentru toti iubitorii acestui sport extrem.

Mai trebuiesc mentionate si cateva trasee turistice ce pot fi parcurse cu punct de plecare Plaiul Foii cabana. Unul dintre acestea cu plecare de la cabana ajunge la Spirlea, apoi La Zaplaz si Varful La Om (Piscul Baciului) versantul Nordic, cel mai inalt al zonei cu ai sai 2237 metri sau Umerii Pietrii Craiului.
Un alt traseu cu plecare din acest plai ajunge in Valea Ursilor si se termina la Refugiul Diana, ori spre Muchia Plaiul Mare ajungand la Saua Curmatura Foii, sau Spre Muchia Runcului, Varful Tamasul Mare si inca unul, dar nu ultimul ce are punct terminus cantonul silvic.                                                    

Cu toate cele spuse mai sus, cred ca am atras atentia iubitorilor de calatorii pe munte si a celor care iubesc alpinismul spre aceasta zona. 

Resurse pentru cazare: Cazare10.ro

Drumetie: Busteni - Valea Jepii Mari - Cabana Piatra Arsa

Traseul are marcajul Triunghiul albastru. Timpul de urcare este de circa 4 ore, cu pornire din Busteni.
Este un traseu cu grad de dificultate medie, care se desfasoara in cea mai mare parte prin padure, iar in ultima parte, printre jnepeni (jepi), care sunt si protejati de lege.
Traseul este interzis iarna.


marcaj triunghi albastru

fereastra din padure spre Muntii Baiului

Jepii Mari

vedere spre Busteni

Busteni

vedere spre Sinaia

resturi din vechiul funicular

valea Prahovei

traseu pe Jepii Mari

jepi

cabana naturalistilor

platoul Bucegi

cabana Piatra Arsa

Creasta Jepilor si vedere spre Busteni

vedere spre Crucea Eroilor ( Caraiman)

Drumetie: Dambu Morii - Canionul 7 Scari - Cabana Piatra Mare

Dambu Morii (DN1) - Canionul Sapte Scari - Cabana Piatra Mare, marcaj banda galbena, timp de parcurs 4 ore.
Traseul incepe de la Cabana Dambul Morii pe un drum forestier, pe valea Sipoaia si apoi pe o poteca pana la baza cascadei, prin padure. Se trece prin spectaculosul canion 7 Scari (prezentat in postul anterior) si se continua traseul cu banda galbena tot prin padure pana la cabana.

Plecare spre Canionul Sapte Scari si Cabana Piatra Mare

traseul pe drum forestier spre Canionul Sapte Scari

Valea Sipoaia

Sapte Scari

Pod in canionul Sapte Scari

Iesirea din Canionul 7 Scari

La iesirea din canionul 7 Scari, este o lumina bizara frumoasa

Vedere de la Cabana Piatra Mare spre Brasov

Cabana Piatra Mare

Varful Piatra Mare

Cainii de la Cabana Piatra Mare

Drumul de intoarcere la Dambu Morii se face pe traseul cu marcajul dunga rosie, in circa 2h30'.

vedere spre Piatra Mica

coborarea de la Caban Piatra Mare spre Cabana Dambu Morii

coborarea de la Piatra Mare prin padure


de la Caban Piatra Mare spre Cabana Dambu Morii

valea Sipoaia

Canionul Sapte Scari

Cheile Sapte Scari sunt situate in partea central-vestica a Muntilor Piatra mare, la o altitudine medie de 980 m, nu departe de Valea Timisului (Dambu Morii), pe paraul Sapte Scari, afluent de stanga al Vaii Sipoaie. Sunt cele mai mari si mai spectaculoase chei din intreg arealul Masivului Piatra Mare.

Au o lungime de 160 m si o diferenta de nivel de 58 m. Prima treapta a cascadei, de jos in sus, are o inaltime de 8 m, urmata de alte 6 trepte, cea mai mare avand peste 35 m inaltime.


Canionul Sapte Scari, Muntele Mare
Canionul Sapte Scari, Muntele Mare
poduri Canionul Sapte Scari, Muntele Mare
Canionul Sapte Scari, Muntele Mare
cea mai inalta scara din Canionul Sapte Scari, Muntele Mare
cascada in Canionul Sapte Scari, Muntele Mare
Canionul Sapte Scari, Muntele Mare
Canionul Sapte Scari, Muntele Mare
Canionul Sapte Scari, Muntele Mare
Canionul Sapte Scari, Muntele Mare
Canionul Sapte Scari, Muntele Mare
Cheile Sapte Scari, adancite in calcare jurasice, pastreaza urmele evolutiei morfologice recente a intregului masiv. Epigeneza accelerata a determinat adancirea in conglomerate cretacice si apoi in calcare jurasice a paraului, avand ca rezultat formarea unor rupturi de panta (cele sapte cascade) ce se succed pe talveg si au la baza marmite. Evolutia vaii s-a produs pe traseul complex al unei retele de falii si diaclaze ce au deschis conditii pentru aparitia unor tuburi de presiune din care se pastreaza marmitele laterale etajate pe versanti, de varsta cuaternara.