Orasul Alba Iulia - Obiective turistice

Cetatea bastionara din Alba Iulia a fost ridicata între anii 1714-1738, fiind considerata cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din tara noastra. Planul cetatii a fost întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville, completata apoi de generalul Weiss. Lucrarile propriu-zise la fortificatia de la Alba Iulia au început la 4 noiembrie 1715, când s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat împaratului, situat pe latura de nord a cetatii.
Catedrala Incoronarii din Alba Iulia

Catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Încoronarii, constituie expresia artistica a unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918.
Arhitectura sa, inspirata din biserica domneasca din Tirgoviste, se inscrie in curentul romantic initiat in arta romaneasca in ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati.
Constructie impunatoare, ridicata între 1921-1923, dupa planurile arhitectului D.Ghe. Stefanescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, aici au fost încoronati suveranii României Mari la data de 15 octombrie 1922, catedrala purtand si numele de Catedrala Incoronarii.
Edificiul are forma de cruce greaca înscrisa, cu un pridvor deschis, în interior se patrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unitati de boltire în segment de arc de cerc, un naos îngust si altar. Decoratia pictata în fresca este realizata în spiritul iconografiei traditionale de catre Constantin Petrescu.
De o parte si de alta a intrarii apar portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul si cu sotia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificatia istorica a edificiului. Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentând aceleasi motive decorative de inspiratie brâncoveneasca.
Ansamblul este dominat de un turn-clopotnita, înalt de 58 m, terminat în forma de cupola sprijinita pe coloane.
În prezent aici se afla sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia.

Catedrala Romano - Catolica

Catedrala, ridicata în secolul XIII, este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, îmbinând armonios elementele romanice cu cele gotice. Edificiul a fost conceput ca o basilica cu trei nave, transept cu trei abside semicirculare, turn peste careu si doua turnuri pe latura de vest, adaugându-se ulterior doua nave în zona transeptului.
Cea mai importanta constructie din epoca Renasterii timpurii din Transilvania este fara îndoiala capela "Lazo", aflata pe latura nordica a catedralei, în interiorul acesteia se afla o bolta cu nervuri gotice târzii, având cheia de bolta decorata cu blazoanele unor personalitati transilvanene.
În interiorul catedralei se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, alaturi de cele ale fratelui sau Johannes Miles, a fiului sau mai mare Ladislau (situate în nava laterala sudica) si cele ale reginei Isabella si a fiului sau Ioan Sigismund (situate în nava laterala opusa).

Muzeul Unirii - Cladirea Babilon

Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante institutii muzeale din Romania, atat din punctul de vedere al patrimoniului sau, cat si al prestigiului stiintific. Muzeul este adapostit in Cladirea Babilon din 1968, care prin bogatia plastica a fatadelor reprezinta celui mai important monument de arhitectura romantica din oras.
La origine cladire cu destinatie militara, cladirea Babilon a fost construita intre 1851-1853. Cladirea are 2 etaje si peste 100 de încaperi unde se afla expozitia de baza, depozitele, biblioteca si laboratoarele de restaurare.

Sursa

In fata salii Unirii se afla un grup statuar cu personalitati de seama care si-au adus contributia la realizarea Marii Uniri.


Orasul Alba Iulia - scurt istoric

Oraşul a fost un important centru politic, economic şi social, numit Apulon pe vremea Dacilor, fiind menţionat de geograful grec Ptolemeu. După ce partea sudică a of Daciei a devenit provincie a Imperiului Roman, capitala districtului Dacia Apulensis a fost stabilită aici, iar oraşul a căpătat denumirea de Apulum. Apulum a fost unul dintre marile centre din Dacia Romană şi stabilimentul Legiunii XIII Gemina.

În secolul IX, oraşul a fost menţionat sub numele de Bălgrad ("Cetatea Albă"). Opera "Gesta Hungarorum" ("Gesturile Ungurilor") menţionează un conducător Gyula (Geula, Jula) ce a descoperit oraşul şi l-a făcut capitală a regatului în timpul secolului X. În timpul stabilirii Episcopiei Catolice în Transilvania, după ce Ştefan I al Ungariei a adoptat Catolicismul, prima catedrală a fost construită în secolul XI. Catedrala catolică din prezent a fost construită în secolele XII - XIII.

În 1442 Ioan Huniad, Voievod al Transilvaniei, a folosit cetatea pentru a pregăti o mare bătălie împotriva Imperiului Otoman. Cetatea a fost lărgită în timpul acestei perioade şi a servit drept loc veci al lui Huniad după moartea sa.

Ca "Gyulafehérvár" (Cetatea albă a lui Gyula), Alba Iulia a devenit capitala Principatului Transilvaniei în 1541, statut ce a rămas până în 1690.În timpul conducerii Prinţului Gabriel Bethlen, oraşul a atins un punct înalt în istoria sa culturală, cu înfiinţarea unei academii academy. Alte momente importante în dezvoltarea oraşului au fost crearea Bibleotecii Batthyanaeum în secolul XVIII, şi a căii ferate în secolul XIX.

În noiembrie 1599, Mihai Viteazul, Voievod al Valahiei, a intrat în Alba Iulia în urma victoriei dii bătălia de la Şelimbăr şi a devenit guvernator de Transilvania. În 1600 Mihai Viteazul a câştigat controlul Moldovei, unificând cele trei principate sub conducerea sa până în 1601, la asasinarea sa de către agenţii generalului Giorgio Basta. Realizarea făcută de Mihai are o semnificaţie istorică pentru români, reprezentând prima unificare a celor trei ţări româneşti ale Valahiei, Moldovei şi a Transilvaniei.

Cetatea ce poate fi admirată în zilele noastre a fost ridicată între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din România.

În 1918, mii de români (numărul exact este disputat între istoricii românian şi maghiari), reprezentanţi ai saxonilor transilvăneni şi alte minorităţi din transilvania, s-au adunat la Alba Iulia în 1 decembrie, acum comemorată ca Zi Naţională (după comunism), să audă proclamarea unirii Transilvaniei cu România. În 1922, Ferdinand a fost încoronat simbolic rege al României la Alba Iulia, ca un act asemănător cu cel al lui Mihai Viteazul.