Orasul - statiune Vatra Dornei

Harta orasului - statiune, Vatra Dornei

Numita si "Perla Bucovinei", Vatra Dornei este o statiune balneo-climaterica, cu un climat subalpin, situata la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, intre muntii Calimani, Giumalau, Rarau, Bistritei, Bargau si Suhard, la o altitudine 800 metri.
Statiunea este renumita in Europa, inca de la inceputul secolului 19, pentru frumusetea peisajului, aerul ozonat, climatul submontan, ospitalitatea dornenilor, dar si pentru tratamentul diferitelor boli prin intermediul factorilor naturali de cura:
- izvoarele cu ape minerale (calcice, magnezice-sodate etc.) recunoscute in tara si peste hotare prin efectele lor terapeutice;
- namolul de turba caracterizat printr-o cantitate remarcabila de substante balsamice, eterice şi rasinoase;
- climatoterapia (puritatea aerului, variatiunile moderate ale temperaturii si presiunii atmosferice) genereaza un climat cu influente tonifiante asupra sistemului nervos, oferind un excelent mediu de revitalizare si recreere a organismului.

Principalele obiective turistice ale statiunii Vatra Dornei, sunt:
Muzeul Etnografic al Bucovinei, amplasat in cladirea primariei;
Muzeul Vanatorii si al Stiintelor Naturale;
Patinoarul din Parcul Vatra Dornei;
Catedrala Sfanta Treime (in parcul orasului, cu o arhitectura si o pictura deosebite);
Manastirile din Bucovina, care se afla in apropierea orasului Vatra Dornei: manastirea Piatra Taieturii, Schitul Mestecanis, Schitu Podu Cosnei, Manastirea de maici Acoperamantul Maicii Domnului, iar la cativa km de Vatra Dornei, manastirile Sucevita, Modovita, Voronet, Humor, Putna, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare.
Alte atractii ale statiunii Vatra Dornei sunt traseele montane din muntii invecinati, dar si partiile de ski "Parc" si "Dealul Runc", impreuna cu instalatiile de transport pe cablu.

Harta cu statiunea Vatra Dornei, muntii invecinati si traseele montane marcate

Manastirile din Bucovina

Vizitati manastirile din Bucovina



Mai multe despre manastirile cu picturi exterioare si harti ale Bucovinei

Romania Mare

Harta Romaniei interbelice, cu judetele

Bucovina si manastirile cu picturi exterioare

Harta turistica a Bucovinei

În partea de nord-est a ţării, la graniţa cu ţinutul Herţei (Ucraina), se întinde Ţara de Sus a Moldovei, regiune istorico-geografică numită Bucovina – meleaguri molcom unduite în obcine paduroase, cu ape repezi şi câmpii roditoare de când se ştiu pământurile acestea omenite.
Construcţii ale secolului XV şi altele din veacul al XVI-lea au primit după 1530 un impresionant veşmânt de frescă exterioară la iniţiativa domnitorului Petru Rareş, a mitropolitului Grigorie Roşca, a boierilor Arbore şi Movileşti, frescă parietală de mare originalitate a temelor, puritate a desenului, precizie a detaliilor de influenţă locală, rafinament cromatic, ansamblu de pictură şi arhitectură de o valoare artistică excepţională.
Celebrul de acum albastru de Voroneţ ca şi verdele-roşu al Suceviţei, galbenul Moldoviţei, verdele Arborelui, roşul Humorului fac actul de bravură al picturii cu care zugravii au avut temeritatea să înfrunte firea, o natură ce parcă “… întreţine anume peisajul pentru a asigura un cadru corespunzător înfăptuirii omului”, cum avansa dr. André Lwoff, laureat al Premiului Nobel, continuând: “totul este atât de armonios că te dispune la o meditaţie ce-ţi dă impulsuri optimiste… În pridvorul fiecărui lăcaş din arhipelagul mânăstiresc, în Ţara de Sus cunoşti şi trăieşti împlinirea sentimentului liniştii…”.

Puternice nuclee de cultură şi creaţie artistică de la începuturile existentei lor, lăcaşurile Bucovinei îşi continuă menirea prin grija restauratorilor şi a obştilor călugăreşti ce le gospodăresc. Este şi motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldoviţa (1537), Arbore (1541), Voroneţ (1547), Suceviţa (1596), arhitectura şi pictura mănăstirilor Putna, Dragomirna, Râşca, Slatina, ale bisericilor Pătrăuţi, Bălineşti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de artă medievală, frumuseţea peisajului şi a creaţiei artistice populare (arhitectură, port, datini), au concurat la decernarea distincţiei Mărul de Aur (Pomme d’Or) Bucovinei de către Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET), au deteminat înscrierea tezaurului bucovinean în catalogul UNESCO Mari monumente ale lumii.

Mihai Ion Pascu

Manastiri pe harta Bucovinei