Cultura si civilizatie in Vrancea

Cunoscuta si totodata renumita „Tara Vrancei” exercita o putere de atractie datorita stravechilor traditii de civilizatie si cultura populara pe care vizitatorul le poate cunoaste acolo nemijlocit in realitatea etnografica, precum si faptului ca in Vrancea se cunosc meleagurile unde s-a plamadit se pare Miorita, meleagurile ce au o istorie adinc inscrisa in constiinta trecutului neamului.

Tara Vrancei constituie o zona etnografica distincta, cu caracteristici proprii de civilizatie si cultura populara. Ca zona etnografica Tara Vrancei este mai putin intinsa decit teritoriul administrativ al actualului judet. In consecinta, cel care doreste sa cunoasca judetul Vrancea, cu valorile sale de cultura populara, cu specificul acesteia va trebui sa strabata si alte localitati in afara celor care sint situate in Tara Vrancei.

Batranii de azi inca mai poarta haine traditionale

Sa nu evitati zona viticola Odobesti (indeosebi Jaristea, Urechesti, Golesti, Odobesti), unde intilnesti numeroase elemente etnografice care sunt in fond dovezi de straveche civilizatie si cultura populara româneasca pe aceste locuri. O alta microzona de profund interes etnografic, datorita arhitecturii traditionale ce se mentine si originalitatii de creatie a satenilor mai ales in domeniul textilelor, o constituie satele din lunca Siretului in aval de Focsani — Vulturu, Suraia, etc.

Arhitectura traditionala vranceana

In Tara Vrancei se mentin si azi elemente caracteristice ale vechilor asezari vrancene de razesi, pot fi vazute sate in hotarul carora se faceau pana nu de mult curaturi, deci se practicau tehnici agricole stravechi, ceea ce atesta continuitatea acestei ocupatii de baza a poporului român. In unele localitati se pot remarca aspecte specifice in structura asezarii; asa, de exemplu, in Tulnici si Barsesti vatra satului este separata in intregime de hotarul satului. Alte sate, ca Nereju, Naruja, etc. au structura satelor de tip rasfirat, atat de raspandita in zona noastra carpatica. Notam si faptul ca din satele vrancene turistul poate urca usor la stanele montane pentru ca sa cunoasca in atmosfera ei tipic traditionala toata activitatea la tarla si stana; mai ales pe Valea Lepsii si in zona Putnei superioare numarul acestor tarle era foarte mare, ca in Naruja, Nistoresti, Tulnici, Paltin, Nereju, Barsesti, Coza traditiile pastorale sint inca binecunoscute.