Harta cu Partia Kalinderu, Busteni
Strada Costilei, in Busteni
Raul Valea Alba inghetat, statiunea Busteni, aproape de partie
Portiune din Partia Kalinderu, Busteni
Orasul - statiune Vatra Dornei
Numita si "Perla Bucovinei", Vatra Dornei este o statiune balneo-climaterica, cu un climat subalpin, situata la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, intre muntii Calimani, Giumalau, Rarau, Bistritei, Bargau si Suhard, la o altitudine 800 metri.
Statiunea este renumita in Europa, inca de la inceputul secolului 19, pentru frumusetea peisajului, aerul ozonat, climatul submontan, ospitalitatea dornenilor, dar si pentru tratamentul diferitelor boli prin intermediul factorilor naturali de cura:
- izvoarele cu ape minerale (calcice, magnezice-sodate etc.) recunoscute in tara si peste hotare prin efectele lor terapeutice;
- namolul de turba caracterizat printr-o cantitate remarcabila de substante balsamice, eterice şi rasinoase;
- climatoterapia (puritatea aerului, variatiunile moderate ale temperaturii si presiunii atmosferice) genereaza un climat cu influente tonifiante asupra sistemului nervos, oferind un excelent mediu de revitalizare si recreere a organismului.
Principalele obiective turistice ale statiunii Vatra Dornei, sunt:
Muzeul Etnografic al Bucovinei, amplasat in cladirea primariei;
Muzeul Vanatorii si al Stiintelor Naturale;
Patinoarul din Parcul Vatra Dornei;
Catedrala Sfanta Treime (in parcul orasului, cu o arhitectura si o pictura deosebite);
Manastirile din Bucovina, care se afla in apropierea orasului Vatra Dornei: manastirea Piatra Taieturii, Schitul Mestecanis, Schitu Podu Cosnei, Manastirea de maici Acoperamantul Maicii Domnului, iar la cativa km de Vatra Dornei, manastirile Sucevita, Modovita, Voronet, Humor, Putna, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare.
Alte atractii ale statiunii Vatra Dornei sunt traseele montane din muntii invecinati, dar si partiile de ski "Parc" si "Dealul Runc", impreuna cu instalatiile de transport pe cablu.
Harta orasului - statiune, Vatra DorneiStatiunea este renumita in Europa, inca de la inceputul secolului 19, pentru frumusetea peisajului, aerul ozonat, climatul submontan, ospitalitatea dornenilor, dar si pentru tratamentul diferitelor boli prin intermediul factorilor naturali de cura:
- izvoarele cu ape minerale (calcice, magnezice-sodate etc.) recunoscute in tara si peste hotare prin efectele lor terapeutice;
- namolul de turba caracterizat printr-o cantitate remarcabila de substante balsamice, eterice şi rasinoase;
- climatoterapia (puritatea aerului, variatiunile moderate ale temperaturii si presiunii atmosferice) genereaza un climat cu influente tonifiante asupra sistemului nervos, oferind un excelent mediu de revitalizare si recreere a organismului.
Principalele obiective turistice ale statiunii Vatra Dornei, sunt:
Muzeul Etnografic al Bucovinei, amplasat in cladirea primariei;
Muzeul Vanatorii si al Stiintelor Naturale;
Patinoarul din Parcul Vatra Dornei;
Catedrala Sfanta Treime (in parcul orasului, cu o arhitectura si o pictura deosebite);
Manastirile din Bucovina, care se afla in apropierea orasului Vatra Dornei: manastirea Piatra Taieturii, Schitul Mestecanis, Schitu Podu Cosnei, Manastirea de maici Acoperamantul Maicii Domnului, iar la cativa km de Vatra Dornei, manastirile Sucevita, Modovita, Voronet, Humor, Putna, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare.
Alte atractii ale statiunii Vatra Dornei sunt traseele montane din muntii invecinati, dar si partiile de ski "Parc" si "Dealul Runc", impreuna cu instalatiile de transport pe cablu.
Harta cu statiunea Vatra Dornei, muntii invecinati si traseele montane marcateOrasul Bucuresti: Centrul arhitectural istoric
Centrul istoric al Bucurestiului este situat intre bulevardele Elisabeta si Carol la nord, Calea Victoriei la vest, bulevardul Corneliu Coposu si Splaiul Dambovitei la sud si bulevardul Hristo Botev la est. Nucleul originar al orasului este un loc al memoriei in care straturile trecutului sunt inca vii. Zona comerciala traditionala a Bucurestiului, dezvoltata in jurul Curtii Domnesti incepand din secolul al XVI-lea, pastreaza inca traseul sinuos al strazilor medievale si vechile pivnite boltite. Dar cladirile existente, cu exceptia unor biserici si hanuri, dateaza in cea mai mare parte din perioada de dupa incendiul devastator din 1847. Reconstructia zonei a antrenat modernizarea functiunilor de locuire si comert, aparitia unor noi tipuri de cladiri (banca, bursa, hotelul) si patrunderea, alaturi de elementele traditiei locale (geamlacuri, arcade plate, stresini decorate), a influentelor arhitecturii occidentale, intr-o sinteza stilistica plina de culoare si pitoresc.
Vizualizati si Harta centrului istoric al Bucurestiului
Centrul Bucurestilor intre anii 1847 - 1852
Ulita in Bucuresti la 1841. Gravura in lemn dupa Ch. DoussaultVizualizati si Harta centrului istoric al Bucurestiului
Orasul Bucuresti: scurt istoric
Oras al contrastelor, marcat deopotriva de mostenirea bizantina si de mitul "micului Paris".
Asezat la rascrucea drumurilor care legau apusul de rasarit si nordul intracarpatic de sudul balcanic, Bucurestiul s-a confruntat in timp cu un destin advers: de la pozitia strategica nefavorabila la indiferenta si delasarea locuitorilor, de la frecventele cutremure, inundatii, epidemii, incendii si ocupatii ale trupelor straine la buldozerele regimului totalitar si la stridentele interventii ale tranzitiei. Mica cetate din secolul al XIV-lea, transformata in 1458 de Vlad Tepes in resedinta domneasca, a devenit in 1659 capitala a Tarii Romanesti, iar in 1862 a Romaniei moderne. Dupa aproape cinci secole de istorie medievala si peste o suta de ani de dezvoltare arhitectural-urbanistica moderna, Bucurestiul a cunoscut demolarile "epocii de aur" si, dupa 1990, presiunea intereselor de afaceri. Intorcandu-se acum spre patrimoniul sau istoric, orasul are sansa de a-si reconstrui destinul.
Harta cu centrul istoric al BucurestiuluiAsezat la rascrucea drumurilor care legau apusul de rasarit si nordul intracarpatic de sudul balcanic, Bucurestiul s-a confruntat in timp cu un destin advers: de la pozitia strategica nefavorabila la indiferenta si delasarea locuitorilor, de la frecventele cutremure, inundatii, epidemii, incendii si ocupatii ale trupelor straine la buldozerele regimului totalitar si la stridentele interventii ale tranzitiei. Mica cetate din secolul al XIV-lea, transformata in 1458 de Vlad Tepes in resedinta domneasca, a devenit in 1659 capitala a Tarii Romanesti, iar in 1862 a Romaniei moderne. Dupa aproape cinci secole de istorie medievala si peste o suta de ani de dezvoltare arhitectural-urbanistica moderna, Bucurestiul a cunoscut demolarile "epocii de aur" si, dupa 1990, presiunea intereselor de afaceri. Intorcandu-se acum spre patrimoniul sau istoric, orasul are sansa de a-si reconstrui destinul.
"Pod peste paraul Bucurestioara", acuarela de Preziosi, 1869
Abonați-vă la:
Postări (Atom)