Drumetie: Baile Herculane - Vf. Domogled - Cheile Ferigari

Am urmat traseul incepand de la Baile Herculane la Varful Domogled, cu un timp de aprox. 3 h, iar coborarea prin Cheile Ferigari, tot cca 3 h, după marcajul dunga galbena.

Se poate vedea statiunea Baile Herculane si raul Cerna ce o traverseaza

Incepand de la Crucea Alba, incepe si sectorul in care calcarul iese la zi

Pe traseu intalniti Grota lui Şerban

Între vârfurile Domogledul Mic (1099 m) si Domogledul Mare (1105 m) sunt cca 700 m

De la creastă se coboară prin pădure până la Cheile Ferigari

Cheile Ferigari

Baile-Herculane

harta statiunii baile herculane

Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din bai. În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Baile Herculane a devenit oras in 1951, in prezent avand in subordine administrativa localitatea componenta Pecinisca.

Este o statiune balneoclimaterica, cu ape termale si minerale folosite in tratamente reumatismale.

Primele izvoare care pomenesc apele termale de aici sunt din perioada razboaielor daco-romane.Pe valea Cernei romanii au construit temple,bai si statui in cinstea lui Hercule, Aesculap, Hygeea, intemeind statiunea Thermal Herculi, care a functionat timp de peste 170 de ani. In timpul migratiunilor a fost distrusa si refacuta abia catre sfarsitul sec. XIII.

Altitudinea este de 168 metri si se respira un aer ionizat ca la o inaltime de 3000 de metri, beneficiaza de un climat de depresiune intramontana, cu influente submediteraneene. Aici puteti vedea: gara feroviara din 1889; statuia din bronz a lui Hercule, 1847; cladirea cazinoului, 1862, azi muzeu; ruinele statiunii termale romane; Pestera Hotilor, cu urme de locuire paleolitice si neolitice; podul de piatra peste raul Cerna; rezervatie naturala Coronini-Bedina din M. Cernei (S: 3864 ha).
Oferta de cazare in statiunea Baile Herculane:

 Pensiunea Roua de Munte

www.cazarelaherculane.ro
www.casaillys.ro
 

Cetatea Râşnov

Ceatatea Rasnov

Cetate sătească pe un munte calcaros (sec. 14-17), zidurile cetăţii au oferit adăpost populaţiei, dar cu cât ne apropiem de secolul 19, rolul defensiv pentru care a fost ridicată cetatea începe să se reducă semnificativ.
Cetatea propriu-zisa si curtea exterioara acesteia inchide un perimetru poligonal unde zidurile de piatra urmaresc configuratia varfului de deal pe care s-au ridicat. Pe laturile de nord-vest si est zidurile sunt duble, prevazute cu goluri pentru aruncarea rasinii topite si guri de tragere. Latura de nord a zidului este intarita de trei turnuri in plan patrat, iar la extremitatile ei au fost ridicate doua bastioane. Partea estica, cea mai expusa pericolului, dat fiind accesul destul de usor pe panta lina a dealului, a fost puternic fortificata. Bastionul din extremitatea sa a fost dublat in spate de turnul de arme cu doua nivele. La mijlocul zidului s-a construit turnul pentagonal si el cu doua nivele, iar in extremitatea cealalta, spre nord, un alt turn puternic, dublat si el. Acesta din urma a rezistat doar pana la unul din cutremurele din anul 1802. Perimetral, zidurile au fost intarite de noua turnuri si doua bastioane.
Pe sub turnul patrat si prin poarta de fier prevazuta cu barbacana din curtea exterioara se facea accesul in cetate, sau prin poarta secundara de langa bastioul de la capatul laturii sudice. Pe drumul care urca din stanga soselei Rasnov - Poiana Brasov se ajungea la intrarea principala din curtea exterioara. La intrarea secundara ducea o poteca, pe care se circula si astazi si care pleaca din curtea vechiului spital (acum curtea Casei de Cultura) care a functionat pana in anul 1718 si lega direct vatra asezarii de cetate.
Interiorul cetatii a fost organizat ca o mica asezare cu locuinte, scoala, capela, fantana proprie de la 1640, putand astfel asigura traiul cvasinormal al populatiei pe termen lung. Capela ridicata in anul 1650, in punctul cel mai inalt al incintei servea si ca turn de observatie. Ea a rezistat insa numai pana in anul 1802, cand odata cu turnul din extremitatea nordica a zidului s-a prabusit. Astazi se mai vad doar portiuni din fundatiile sale.

Cetatea Rasnov

Fântâna la care s-a săpat 17 ani, din 1623 până în 1640, cum spune legenda, de către doi prizonieri turci cărora li se promisese eliberarea la terminarea ei, avea o adâncime de 146 metri şi a fost utilizată până în anul 1850, când datorită ruperii roţii, a fost abandonată. Existenţa ei a conferit un grad sporit de siguranţă cetăţii, deoarece poarta nu mai trebuia deschisă pentru alimentarea populatiei cu apa.

Fantana cetatii Rasnov

Cheile Bicazului

Ansamblu geomorfologic de mare spectaculozitate, in sectorul central-nordic al M-tilor Hasmas; vale foarte ingusta, cu pereti inalti (pana la 350 m), stanci izolate, cascade, guri de pestera, pe o lungime de 7 km, amonte de localitatea Bicaz-Chei.

Sectorul de la iesirea din statiunea Lacu Rosu pana la km 30 este mai larg, insa dominat de peretii calcarosi inalti de 200-300 m ai muntilor Suhardul Mic, Surducul si Piatra Altarului (Turnul Bardosului), care se inalta deasupra vaii cu cca 400 m.

Piatra Altarului

In sectorul mijlociu - cel mai spectaculos - numit Gatul Iadului , Cheile Mari ale Bicazului, albia Bicazului si soseaua sunt strajuite de pereti inalti de 300 m, adesea in surplomba.

Intrarea in sectorul mijlociu al cheilor dinspre Lacu Rosu

Exemplu de surplomba in peretele calcaros

Sectorul inferior, Cheile Mici ale Bicazului, este mai larg, cu versanti povarniti, dar bine impaduriti, in portiunea finala pe stanga sunt Peretii Munticelului si Cheile Sugaului, iar pe dreapta cariera de calcar Bicaz-Chei (peste 200 m inaltime). (dupa M Ielenicz, 2003, Romania-Enciclopedie Turistica)