Bucuresti - Parcul Herastrau
Parcul Herăstrău sau Parcul Naţional Carol al II-lea a fost construit în 1936 pe malurile Lacului Herastrau (74 ha) şi este cel mai mare parc al Bucurestiului.
În prezent, Parcul Herăstrău are o suprafaţă de cca. 110 ha.
Lacul Herastrau
Lacul Herastrau are o suprafata de 70 ha si este utilizat pentru agrement, sporturi nautice si navigatie. In timp s-a considerat necesar ca parcul poate fi amenajat in doua zone: una linistita rezervata pentru odihna si cultura (pe terenul unde este parcul vechi) si o zona destinata odihnei active, sportului si distractiilor (situate dincolo de lac). Aceasta a doua zona a fost proiectata de arh. Visan si tehn. Mateescu astfel incat sa se obtina o unitate armonioasa intre cadrul natural si partea proiectata, tinandu-se cont si de arhitectura celeilalte zone a parcului.
Parcul Herastrau
Parcul Herastrau este cel mai mare parc al Bucurestiului. El este situat in partea de nord a orasului, pe amplasamentul delimitat de B-dul Prezan Constantin, B-dul Aviatorilor, Sos. Nordului, Str. Elena Vacarescu, Sos. Bucuresti-Ploiesti, Sos. Kiseleff, avand o suprafata de cca. 110 ha. Inainte de 1930 zona respectiva era o zona mlastinoasa care a fost asanata in perioada 1930-1935. Cu aceasta ocazie s-a pus si problema amenajarii intregii suprafete ramase libere tinand cont si de faptul ca in zona exista deja Arcul de Triumf.
Arad
Harta Arad
Centrul Aradului
Palatul Cultural AradPrima atestare documentară referitoare la zona Aradului datează din anul 1028, când aceasta este menţionată în contextul luptelor purtate de populaţia autohtonă împotriva regatului feudal maghiar. Cea dintâi menţiune a localităţii apare într-un document din anii 1078-1081, intercalat într-un altul din 1347. De asemenea, oraşul este menţionat şi în Cronica pictată de la Viena, datată în 1131.
Între 1551-1552 Aradul va fi ocupat de turci, care vor ridica o nouă cetate pe locul actualei Fabrici Teba. În jurul acestei cetăţi se dezvoltă noua aşezare civilă.
În perioada ocupaţiei otomane (1551-1687) oraşul, pe lângă rolul său strategic, devine şi un important nod comercial, descris pe larg şi de vestitul călător turc, Evlia Celebi.
După izgonirea turcilor, Aradul va trece sub ocupaţia habsburgică. Cetatea, pe baza planului lui Eugen de Savoya, va fi rezidită şi întărită cu noi bastioane. Această cetate va fi apoi dărâmată, când în bucla Mureşului se construieşte noua cetate în stil Vauban (1765-1783).La începutul secolului al XVIII-lea, Aradul a fost centrul zonei grănicereşti. Totodată oraşul se repopulează repede, devenind atât un centru agrar, cât şi un centru important meşteşugăresc şi negustoresc.
Între 1551-1552 Aradul va fi ocupat de turci, care vor ridica o nouă cetate pe locul actualei Fabrici Teba. În jurul acestei cetăţi se dezvoltă noua aşezare civilă.
În perioada ocupaţiei otomane (1551-1687) oraşul, pe lângă rolul său strategic, devine şi un important nod comercial, descris pe larg şi de vestitul călător turc, Evlia Celebi.
După izgonirea turcilor, Aradul va trece sub ocupaţia habsburgică. Cetatea, pe baza planului lui Eugen de Savoya, va fi rezidită şi întărită cu noi bastioane. Această cetate va fi apoi dărâmată, când în bucla Mureşului se construieşte noua cetate în stil Vauban (1765-1783).La începutul secolului al XVIII-lea, Aradul a fost centrul zonei grănicereşti. Totodată oraşul se repopulează repede, devenind atât un centru agrar, cât şi un centru important meşteşugăresc şi negustoresc.
Teatrul Ioan Slavici, Arad
Abonați-vă la:
Postări (Atom)